Institutul pentru Orașe Vizionare a realizat o evaluare a performanței orașelor din România, bazată pe cifre. City Index este un instrument de măsurare a progresului și performanței urbane dezvoltat de Institutul pentru Orașe Vizionare, care ajută liderii comunităților să identifice și să prioritizeze atuurile orașelor pentru a-și păstra locuitorii și a atrage mai multe investiții, forță de muncă și vizitatori pe termen lung.
Astfel, în acest City Index bazat pe 3 componente de cercetare (vibrația, calitatea locului și prosperitatea locului), Brașocul ocupă locul al 4 lea în clasamentul general.
Luând în parte fiecare componentă Brașovul ocupă:
- locul 4 privind calitatea
- locul 9 privind prosperitatea
- locul 5 privind vibrația
Pe locul 1 în acest clasament se află Cluj-Napoca (calitate – 1; prosperitate – 2; vibrație – 2), urmat de București (calitate – 2; prosperitate – 1; vibrație – 3). În fața Brașovului, pe locul 3 în City Index se află întocmai Sibiul (calitate – 3; prosperitate – 4; vibrație – 1).
„Deși aflat pe poziția a patra în City Index, Brașovul (căruia îi putem adăuga celebra sa Poiană, stațiunea cea mai vizitată în timpul sezonului rece) are cu greu competitori pentru iubitorii de natură, pasionații de sporturi de iarnă sau drumeții montane.
Pentru mulți români, Brașovul este acel oraș de munte în care
s-ar muta dacă ar avea ocazia, așa cum arată studiul „Orașe Magnet” realizat de Banca Mondială. Chiar și în condițiile scăderii demografice înregistrate în majoritatea orașelor din top 10 City Index, Brașovul a avut una dintre cele mai mici scăderi ale populației rezidente, fapt ce demonstrează că încă are o considerabilă forță de atracție.
Din datele cercetării noastre, cadrul natural în care este amplasat orașul a reieșit ca fiind principalul atu al Brașovului, pe lângă experiențele culinare de top (numeroase restaurante cu specific variat și prețuri accesibile) și cele de shopping – de
la mall-uri moderne la unul dintre puținele centre urbane care datează din Evul Mediu și și-a păstrat specificul comercial.”, au precizat realizatorii indexului.
De asemenea, în clasamentul City Index, Brașovul ocupă primul loc în ceea ce privește oferta de experiențe recreaționale, grație unor parcuri de distracții, festivaluri de film sau muzică, cum e și Massif, cel mai mare festival muzical european organizat într-o stațiune montană, Poiana Brașov.
Nu e de mirare, așadar, că în fiecare an orașul atrage un număr impresionant de turiști autohtoni și străini; doar în 2023 au fost înregistrați peste 737.000 de turiști (de peste 3 ori mai mulți decât populația orașului), ceea ce face din Brașov al doilea oraș turistic din țară după București.
Centrul istoric, dominat de Piața Sfatului și silueta Bisericii Negre, cea mai mare biserică gotică din Europa de Sud-Est, reprezintă principala atracție din oraș și un ansamblu arhitectonic emblematic pentru prezența sașilor în sudul Transilvaniei.
Pentru pasionații de natură, Brașovul este o poartă de acces nu
doar către stațiunile montane de pe Valea Prahovei, ci și un punct de plecare pentru trasee turistice din masivele Bucegi și Piatra Craiului.
Orașul este un vechi centru economic, care a beneficiat de o infuzie masivă de capital străin, datorită căruia șomajul continuă să fie unul redus. Sectorul industrial joacă în continuare un rol important în economia locală, așa cum se întâmpla și
în perioada comunistă, însă produsele brașovene care iau acum calea exporturilor sunt componente auto de mare precizie, produse electronice sau echipamente aeronautice. Marii investitori, cu precădere germani, au pus la punct cu sprijinul autorităților locale un sistem de învățământ dual care le ușurează recrutarea și formarea de personal calificat.
Dacă până de curând, trecutul industrial al orașului a lăsat o amprentă puternică în indicatorii de poluare, ambițiile recente se îndreaptă spre regenerare urbană și dezvoltare durabilă. De altfel Brașovul este singurul oraș din România care luptă în 2025 pentru titlul de Capitală Verde a Europei. Acest lucru este sprijinit de investițiile ecologice și de sustenabilitate, cu cea mai ”verde” rețea de transport în comun din România, un procent de peste 90% din taxiurile din oraș electrice sau hibride, precum și proiecte
de terminale verzi. De asemenea, Brașovul găzduiește în fiecare an conferința internațională de politici publice Forumul Orașelor Verzi.
Principala instituție locală de învățământ superior, Universitatea
„Transilvania”, se numără printre cele mai performante din țară,
dispunând de specializări de nișă (silvicultura și ingineria lemnului, inginerie mecanică, electrică, tehnologică etc.) oferite în strânsă colaborare cu mediul de afaceri local și cu potențial ridicat de dezvoltare. În metarankingul universitar din 2023, universitatea s-a clasat pe poziția a treia, după cele din Cluj Napoca și București.
Situat aproape de centrul geografic al țării, la intersecția rutelor care leagă Capitala de centrul Transilvaniei, dar și Bacăul de Sibiu, Brașovul este bine conectat cu toate regiunile istorice. Chiar dacă nu beneficiază însă de legături rapide pe cale rutieră cu Capitala și cu restul țării, are avantajul de a fi cel mai important nod feroviar după București și Ploiești. De asemenea, multe speranțe se leagă de noul aeroport al orașului, care a devenit funcțional în anul 2023. Dezvoltarea acestei porți aeriene (singura construită în România după 1989) are potențialul să pună Brașovul pe harta celor mai atractive destinații turistice și de business din Europa Centrală și de Est.
