Rezultatele provizorii ale Recensământului Populației și Locuințelor runda 2021 (RPL2021) arată o populație rezidentă a județului Brașov de 546615 persoane, în scădere cu 2602 persoane față de recensământul precedent (octombrie 2011). Majoritatea populației rezidente este de sex feminin (282808 persoane, reprezentând 51,7%) și trăiește în mediul urban (375452, reprezentând 68,7%).
Din punctul de vedere al mărimii populaţiei rezidente, judeţul Brașov se situează pe locul 12 în ierarhia judeţelor. La recensământul de 2011, județul Brașov se situa pe locul 13.
Fenomenul de îmbătrânire a populației rezidente a județului Brașov
Fenomenul de îmbătrânire s-a accentuat, vârsta medie a populației rezidente pentru județul Brașov crescând la 42,1 ani (față de 40,5 ani la RPL2011). Față de vârsta medie pe țară, vârsta medie a județului nostru este mai mică cu 0,3 ani (42,4 ani). În ierarhizarea județelor după vârsta medie la RPL2021, județul Brașov se plasează pe locul 27.
În cadrul Regiunii Centru din care face parte și județul nostru, vârsta medie este de 42,1 ani, județul nostru poziționându-se pe locul 2.
Indicele de îmbătrânire demografică (numărul persoanelor vârstnice de 65 ani şi peste care revine la 100 de persoane tinere, sub 15 ani) în județul Brașov este 115,3 persoane vârstnice la 100 persoane tinere, mai mică decât media națională de 121,2 persoane vârstnice la 100 persoane tinere cu 5,9.
Structura pe localități a populației rezidente a județului Brașov
În ultimii zece ani, între cele două recensăminte, majoritatea județelor au scăzut ca dimensiune sub aspectul numărului de locuitori (39 din 42 de județe, inclusiv municipiul București). În aceeași categorie se încadrează și județul nostru.
În județul Brașov 44,7% din totalul populației și-a schimbat reședința in cursul vieții, din care 42,4% înainte de 2020 și 2,4% în perioada decembrie 2020-noiembrie 2021.
Localitățile din județul nostru cu cele mai mari scăderi în valori relative înregistrate în decursul ultimului deceniu sunt comuna Fundata (683 locuitori, –19,8% față de populația din 2011) și comuna Drăguș (971 locuitori, –16,4% față de populația din 2011).
Comuna cea mai mică din județ este tot Fundata, la fel ca și la recensământul precedent, cu numai 683 locuitori (în scădere cu 169 persoane față de RPL2011 când s-au recenzat 852 locuitori).
Cea mai mare comună din județ este comuna Tărlungeni care a crescut față de RPL2011 cu 3747 persoane.
Orașul Predeal este orașul cel mai mic din cadrul județului (4020 locuitori față de 4755 locuitori în 2011). Cel mai mare oraș din județ, conform rezultatelor provizorii ale RPL2021, este orașul Zărnești cu 21624 locuitori.
Municipiul Brașov, reședință a județului, are o populație rezidentă de 237589 persoane, mai mică cu 15611 persoane decât în urmă cu zece ani. Următorul municipiu este Săcele, care își menține populația de peste 30000 locuitori (30920 persoane)
Între cele două recensăminte, și-au păstrat aproximativ dimensiunea 8 localități, cu variații ale populației sub 2%. Sunt redate în tabelul de mai jos.
Structura etnică și confesională a populației rezidente a județului Brașov
Înregistrarea etniei, limbii materne și a religiei s-a făcut pe baza liberei declarații a persoanelor recenzate. Pentru persoanele care au refuzat să declare aceste trei caracteristici, precum și pentru persoanele pentru care informațiile au fost colectate indirect din surse administrative, informația nu este disponibilă. Ca urmare, structurile prezentate în continuare sunt calculate în funcție de numărul total de persoane care și-au declarat etnia, limba maternă și respectiv religia și nu în funcție de numărul total al populației rezidente.
Informația privind etnia a fost disponibilă pentru 471.731 persoane (din totalul celor 546.615 persoane care formează populația rezidentă a județului Brașov). S-au declarat români 416.664 persoane (88,3%). Populația care s-a declarat de etnie maghiară înregistrată la recensământ a fost de 28.221 persoane (6,0%), iar numărul celor care s-au declarat romi a fost de 23.472 persoane (5,0%). Grupurile etnice pentru care s-a înregistrat un numar de persoane de peste o sută sunt: germani (1853 persoane), italieni( 194 persoane), ucraineni (106 persoane) și ruși-lipoveni (105 persoane).
În județul Brașov, distribuția populației după etnie arată că ponderea populației română este majoritară.
Populația de etnie germană a fost de 1.853 persoane (0,4%) și reprezintă peste 8,1% din populatia de etnie germană de la nivel național.
Potrivit liberei declarații a celor 471.130 persoane care au declarat limba maternă, respectiv prima limbă vorbită în mod obișnuit în familie în perioada copilăriei, structura populației din județul Brașov se prezintă astfel: 92,8% limba română, 6,1% limba maghiară, în timp ce limbile germană și romani sunt limba maternă pentru câte 0,4% din totalul populației rezidente.
Structura confesională a fost declarată de 464.585 persoane din totalul populației rezidente a județului Brașov și arată că 85,1% sunt de religie ortodoxă. Toate celelalte confensiuni însumau 14,9% din totalul populației rezidente care și-a declarat religia, printre cele mai importante: 3,3% romano-catolică, 2,8% penticostală (Cultul Creștin Penticostal – Biserica lui Dumnezeu Apostolică), 2,0% evanghelică Lutherană (Biserica Evanghelică Lutherană din România), 1,8% reformată, 0,8% unitariană (Biserica Unitariană Maghiară).
Structura populației rezidente pe stări civile
Din populația rezidentă a județului, 46,1% sunt persoane care au starea civilă legală de căsătorit(ă). S-au declarat căsătoriți 124.010 bărbați și 127.977 femei. Nu au fost niciodată căsătorite 38,8% persoane, din care 41,9% dintre persoanele de sex masculin și 36,0% dintre persoanele de sex feminin.
Persoanele văduve reprezintă 5,1% din totalul populației rezidente a județului, dar există discrepanțe pe sexe: 8,3% persoane văduve de sex feminin din total populație feminină și 1,8% persoane văduve de sex masculin din total populație masculină.
Județul Brașov ocupă locul 4 în țară, după numărul de persoane divorțate cu o pondere de 9,9% din totalul populației rezidente a județului, după Municipiul București cu 15,4%, județul Timiș cu 10,4% și județul Cluj cu 10,0%
Structura după nivelul de instruire absolvit
Din totalul populației rezidente a județului Brașov, 42,6% au nivel mediu de educație (postliceal, liceal, profesional, învățământ complementar sau de ucenici), 36,6% nivel scăzut (preșcolar, primar, gimnazial sau fără școală absolvită) și 20,8% nivel superior.
Din punctul de vedere al ponderii populaţiei rezidente cu nivel superior de educație, judeţul Brașov se situează pe locul 5 în ierarhia judeţelor, iar din punct de vedere al nivelului scăzut, pe locul 36.
Figura 5. Structura populației județului Brașov după nivelul de educație, rezultate provizorii RPL2021
Structura populației după nivelul de educație absolvit diferă pe cele două sexe. Astfel populația feminină înregistrează ponderi mai mari decât populația masculină referitor la nivelul de educatie scăzut (+2,1 puncte procentuale) dar și ridicat (+3,0 puncte procentuale). Pondere mai scăzută se înregistrează de către populația de sex feminin la nivelul de educatie mediu (-5,1 puncte procentuale).
Structura populației după statutul activității curente
Populația activă[1] a județului Brașov este de 249490 persoane, fiind compusă din 238920 persoane ocupate și din 10570 șomeri.
Deși ponderea populației rezidente masculine este de 48,3%, în populația activă în ponderea bărbaților este de 53,0%.
Populația inactivă cuprinde 297125 persoane din care pensionarii și beneficiarii de ajutor social reprezentă două cincimi (41,9%), elevii și studenții o treime (34,7%), iar casnice și întreținuți de altă persoană 16,8%.
Din punctul de vedere al ponderii populației ocupate în populaţia rezidentă, judeţul Brașov se situează pe locul 5 în ierarhia judeţelor. Acest fapt poate fi corelat cu structura populației rezidente pe vârstă, respectiv grupele cu cele mai mari ponderi fiind 40-44 ani (7,8%) și 50-54 ani (7,7%).
Din punctul de vedere al ponderii populației șomere în populaţia rezidentă, judeţul Brașov se situează pe locul 35 în ierarhia judeţelor (clasament descrescător).
Din punctul de vedere al ponderii populației casnice și intreținute de altă persoană în populaţia rezidentă, judeţul Brașov se situează pe locul 39 în ierarhia judeţelor (clasament descrescător).
Datele complete și finale vor fi făcute publice, etapizat, în perioada mai-decembrie 2023.
Anexa 2 cuprinde tabelul cu populația rezidentă diseminată la nivel de municipiu, oraș, comună.
RPL2021 a fost al 13-lea recensământ din istorie și primul din România organizat integral în format digital. Întregul proces al colectării datelor s-a desfășurat cu asigurarea confidențialității și protecției depline a informațiilor.
Institutul Național de Statistică împreună cu structurile sale teritoriale mulțumesc populației României care a participat în număr foarte mare la procesul de recenzare. Această acțiune s-a desfășurat în condiții optime cu sprijinul Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS) care a oferit suportul tehnic și operațional. Recensământul s-a bucurat și de sprijinul activ al Ministerului Afacerilor Interne (MAI) precum și de cel al primăriilor.
Pentru informații detaliate privind RPL2021, vă rugăm să consultați www.recensamantromania.ro
ANEXA 1
Precizări metodologice
RPL2021 s-a realizat în conformitate cu recomandările Conferinței Statisticienilor Europeni pentru runda 2020 a recensămintelor populației și locuințelor[2] și ale Regulamentului (CE) nr. 763/2008 al Parlamentului European și al Consiliului privind recensământul populației și locuințelor[3]. Prin regulamentele europene de implementare[4], pentru runda 2021, a Regulamentului nr. 763/2008 s-au actualizat aspecte precum: anul de referință al recensământului, programul datelor și metadatelor statistice, specificațiile subiectelor, dezagregările subiectelor, formatul tehnic al transmiterii datelor, modalitățile de realizare și structura raportului de calitate.
Conform acestor recomandări, populația rezidentă a României include:
- persoanele de cetățenie română, străină sau fără cetățenie cu reședința obișnuită[5] în România;
- persoanele cu cetățenie română care sunt membri ai personalului misiunilor diplomatice și oficiilor consulare ale României în străinătate, membrii forțelor armate naționale staționate în restul lumii, personalul național al bazelor științifice naționale stabilite în afara teritoriului geografic al țării, persoanele de cetățenie română care sunt membri ai echipajelor navelor de pescuit, altor nave, aeronave și platforme plutitoare operând parțial sau în întregime în afara teritoriului economic.
Conform definiției internaționale, nu s-au cuprins în populația rezidentă a țării:
- persoanele de cetățenie română, străină sau fără cetățenie cu domiciliul în România plecate în străinătate pentru o perioadă de cel puțin 12 luni sau cu intenția de a rămâne în străinătate o perioadă de cel puțin 12 luni: la lucru, în căutarea unui loc de muncă, la studii, în interes de afaceri etc. (persoane plecate pe perioadă îndelungată);
- persoanele de cetățenie străină sau fără cetățenie venite în România pentru o perioadă mai mică de 12 luni (persoane temporar prezente).
Nu au făcut obiectul recensământului și nu au fost înregistrate la recensământ următoarele categorii de populație: persoanele care nu dețin cetățenie română din cadrul reprezentanțelor diplomatice, consulare și comerciale sau al reprezentanțelor organizațiilor internaționale și nici membrii familiilor lor, personalul forțelor armate străine, personalul flotei comerciale navale și aeriene – cetățeni străini, care la momentul de referință al recensământului se află temporar pe teritoriul țării.
Au făcut obiectul recensământului, dar nu au putut fi înregistrate în chestionarele individuale următoarele categorii de persoane:
- persoane care au refuzat explicit sau tacit recenzarea, care nu au vrut să se auto-recenzeze și nici să primească vizita recenzorului (populație necontactată).
După încheierea perioadei de colectare a datelor, conform art. 22 din O.U.G nr 19/2020, s-a realizat „asigurarea completitudinii datelor individuale privind persoanele”. Aceasta s-a realizat „prin imputare prin metode statistice, din surse statistice și administrative, pentru acele unități statistice pentru care nu există un formular completat cu date, în conformitate cu metodologia prevăzută la art. 9 alin. (4).” Metodologia de imputare statistică aplicată pentru recensământ a fost aprobată în iulie 2021, de către Comisia Centrală pentru Recensământul Populației și Locuințelor (CCRPL2021).
[1] La RPL2021 metodologia de determinare a populației ocupate și a celei aflate în șomaj a fost revizuită pentru a răspunde cerințelor Biroului Internațional al Muncii trasate prin Rezoluţia privind statistica muncii, a ocupării şi a subutilizării forţei de muncă – adoptată de cea de a 19-a Conferinţă Internaţională a Statisticienilor Muncii (ICLS) – Octombrie 2013(http://www.ilo.ch/wcmsp5/groups/public/–dgreports/–stat/documents/normativeinstrument/wcms_230304.pdf). Cea mai importantă modificare vizează excluderea din sfera ocupării a persoanelor care produc bunuri agricole destinate exclusiv sau majoritar auto-consumului care generează un impact sesizabil în special în sensul reducerii numărului populației ocupate și a celei active (precum și a ratelor de ocupare și activitate).
Din acest motiv rezultatele din RPL2021 nu sunt comparabile cu cele publicate la recensămintele anterioare.
[2] https://www.unece.org/fileadmin/DAM/stats/publications/2015/ECECES41_EN.pdf
[3] http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2019/02/REGULAMENTUL-763_2008.pdf
[4] Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/543 al Comisiei din 22 martie 2017 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 763/2008 al Parlamentului European și al Consiliului privind recensământul populației și al locuințelor, în ceea ce privește specificațiile tehnice ale tematicilor și ale defalcărilor lor;
Regulamentul (UE) 2017/712 al Comisiei din 20 aprilie 2017 de stabilire a anului de referință și a programului de date statistice și de metadate privind recensământul populației și al locuințelor prevăzut de Regulamentul (CE) nr. 763/2008 al Parlamentului European și al Consiliului;
Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/881 al Comisiei din 23 mai 2017 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 763/2008 al Parlamentului European și al Consiliului privind recensământul populației și al locuințelor în ceea ce privește modalitățile și structura rapoartelor de calitate precum și formatul tehnic pentru transmiterea datelor și de modificare a Regulamentului (UE) nr.1151/2010;
Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/1799 al Comisiei din 21 noiembrie 2018 privind stabilirea unei acțiuni statistice directe temporare pentru diseminarea tematicilor selectate ale recensământului populației și al locuințelor din 2021, geocodate la nivel de griduri de 1 km2
[5] Definită în conformitate cu prevederile din art. 2 lit. d) din Regulamentul (CE) nr. 763/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 9 iulie 2008 privind recensământul populaţiei şi al locuinţelor.
