Acasă Actualitate Brașovul, orașul oportunităților sau al CV-urilor trimise în gol? Tinerii cu studii...

Brașovul, orașul oportunităților sau al CV-urilor trimise în gol? Tinerii cu studii superioare se plâng că nu-și găsesc locuri de muncă

0

Brașovul este vândut de ani buni drept un oraș al oportunităților: industrie, turism, investiții, dezvoltare și un nivel de trai care ar trebui să-l transforme într-o destinație atractivă nu doar pentru turiști, ci și pentru cei care vor să-și construiască aici un viitor. Numai că, dincolo de imaginea de oraș prosper, cu muntele la doi pași și centrul istoric plin de vizitatori, tot mai mulți tineri reclamă o problemă care nu poate fi rezolvată cu fotografii frumoase și sloganuri despre dezvoltare: nu găsesc un loc de muncă pe măsura pregătirii lor. Pentru unii, găsirea unui serviciu a devenit o adevărată provocare, chiar și după absolvirea unei facultăți sau a unui masterat. Trimit CV-uri fără să primească vreun răspuns, aplică la posturi pentru care sunt supracalificați și, uneori, nu ajung nici măcar la un interviu.

În mediul online, tineri și persoane cu experiență profesională vorbesc despre aceeași problemă: angajatori cu pretenții tot mai mari, salarii care nu țin pasul și prea puține perspective de evoluție. După ani de studii, unii ajung să caute orice loc de muncă, indiferent dacă are sau nu legătură cu pregătirea lor, iar când nici măcar această variantă nu funcționează, dezamăgirea este cu atât mai mare.

„În Brașov merită să locuiești doar dacă lucrezi remote sau freelancing de pe laptop/PC. Pentru a evolua și oportunități recomand București. Am locuit acolo 12 ani și îți spun sincer că găsești job de pe azi pe mâine foarte repede”, scrie unul dintre cei care au comentat pe această temă.

O altă persoană povestește că a lucrat timp de doi ani la o firmă privată din domeniul turismului, însă, după ce a solicitat o majorare salarială, a fost anunțată că postul său va fi desființat. De atunci, spune că aplică în continuare la diverse anunțuri, fără să reușească să se angajeze: „De atunci caut ca nebuna job-uri și nimic. Jale cu locurile de muncă în Brașov”.

Nici cei care renunță la pretenția de a lucra în domeniul pentru care s-au pregătit nu spun că au mai mult succes. Un absolvent cu diplomă de master poate ajunge să aplice pentru un post de consultant vânzări, operator sau lucrător comercial. Și totuși, nici măcar pentru astfel de posturi nu primește întotdeauna șansa unui interviu.

locuri de munca brasov

Cifrele oficiale nu spun toată povestea

Potrivit datelor AJOFM Brașov, la 31 octombrie 2026, în județ erau înregistrați 8.020 de șomeri, iar rata șomajului ajunsese la 3,11%. Dintre aceștia, 1.881 aveau sub 30 de ani, iar 505 aveau studii universitare. În cursul lunii octombrie, angajatorii au comunicat 525 de locuri de muncă vacante.  Rata de 3,11% poate părea, la prima vedere, una care nu justifică alarmismul, dar șomajul înregistrat nu este o radiografie completă a pieței muncii. Nu îi cuprinde automat pe toți cei care își caută un loc de muncă fără să fie înscriși la AJOFM. Nu arată câți absolvenți lucrează în domenii fără legătură cu studiile lor, câți acceptă salarii sub așteptări sau câți au un serviciu, dar caută fără succes unul mai bun.

Nici cele 525 de posturi anunțate într-o singură lună nu spun mare lucru fără să știm ce se ascunde în spatele lor. Câte sunt pentru absolvenți? Câte presupun studii superioare? Câte oferă salarii din care un tânăr își poate plăti chiria și facturile fără să aștepte următorul salariu cu emoții? Un loc de muncă vacant nu înseamnă automat și o oportunitate pentru cineva care a investit ani în educație.

Un oraș în care poți trăi, dar mai poți și construi o carieră?

Nemulțumirile nu se opresc la piața muncii. Un alt comentariu vorbește despre costurile ridicate și despre dezamăgirea celor care s-au mutat în Brașov atrași de imaginea orașului: „Este un oraș scump și foarte mulți locuitori de vârsta a treia. Tot ceea ce vezi frumos este înfățișarea orașului lângă munte, dar cu turiști, în rest nimic wow”. Formularea poate părea dură, poate chiar nedreaptă față de un oraș care are multe lucruri de oferit. Dar întrebarea din spatele ei este cât se poate de legitimă: ce găsește aici un tânăr care nu vine în vacanță, ci trebuie să muncească, să plătească o chirie și să-și construiască un viitor?

Nu este suficient să le spui tinerilor că Brașovul are industrie, turism și potențial economic. Ar fi interesant de văzut câte dintre locurile de muncă disponibile sunt destinate absolvenților, câte sunt cu adevărat bine plătite și câte companii oferă posibilități reale de formare și promovare. Ce perspective au cei care nu lucrează în IT, nu pot face freelancing și nu au posibilitatea să lucreze de la distanță?

Un oraș care nu le oferă tinerilor motive să rămână riscă să-i piardă tocmai pe cei în care s-a investit ani de educație și formare. Îi pregătește școala, îi formează facultatea, dar îi angajează altcineva, în alt oraș, iar Brașovul rămâne cu discursurile despre potențial.

Un oraș nu-și ține tinerii aproape doar cu munți, terase și un centru frumos. Îi ține prin salarii, stabilitate și șansa de a progresa, iar dacă pentru tot mai mulți absolvenți planul de viitor începe cu un CV trimis în alt județ, poate că nu ar trebui să ne mai întrebăm doar de ce pleacă tinerii, ci și ce le oferă Brașovul ca să rămână.