Brașovul se menține între județele performante ale României, alături de Cluj, Timiș sau Prahova, cu un nivel ridicat de dezvoltare economică și o capacitate bună de atragere a investițiilor. Totuși, regiunea Centru, din care face parte, rămâne una cu dezechilibre teritoriale majore, inclusiv în ceea ce privește accesul populației la servicii și infrastructură. Aceste concluzii apar în Raportul privind starea teritoriului – 2024, publicat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA), un document care radiografiază inegalitățile economice, sociale și demografice din România.
Din punct de vedere economic, județul Brașov este plasat în grupul celor care depășesc pragul de 15.000 euro/locuitor la PIB per capita, alături de Cluj, Timiș, Constanța, Prahova sau Gorj. Potrivit raportului, acest indicator este un barometru esențial pentru a înțelege „rezultatul final al activității de producție al unităților producătoare rezidente, în decursul unei perioade, respectiv un an”.
Aceeași categorie de județe performante este vizibilă și în privința investițiilor străine directe (ISD) per capita. Raportul prezintă date clare: județele menționate anterior atrag constant capital străin și găzduiesc centre de afaceri în creștere, un fapt care întărește diferențele față de alte zone mai slab dezvoltate din sudul și estul țării.
Brașovul este recunoscut drept un nucleu al unei zone urbane funcționale în creștere. Fenomenul de migrație internă spre localitățile periurbane din jurul marilor orașe este explicat clar în raport: „nucleele zonelor urbane funcționale au pierdut 875.052 de locuitori sau 12,90% din populația totală inițială; zonele urbane funcționale, fără nuclee au câștigat 2.024.456 de locuitori sau 60,57% din populația inițială”.
Acest lucru este valabil și pentru Brașov unde orașul pierde populație spre comunele din jur, dar își menține rolul central prin infrastructură, economie și servicii publice.
Unul dintre cele mai alarmante aspecte scoase în evidență de raport este legat de accesul populației din regiunea Centru la centre urbane: „În zona capitalei, 74,9% din populație are acces la un centru urban în mai puțin de 90 de minute, dar acest procent scade la 26,1% în regiunea Centru”.
Această statistică exprimă nu doar o problemă de infrastructură rutieră sau feroviară, ci și una de echitate în distribuția serviciilor publice și a oportunităților economice. În ciuda prezenței orașelor dezvoltate precum Brașov, Târgu Mureș sau Sibiu, zonele rurale sau periferice rămân izolate și greu accesibile
Chiar și în județele dezvoltate, inegalitățile locale persistă. De exemplu, în județul Brașov, densitatea întreprinderilor mici și mijlocii este ridicată în municipiul Brașov, dar semnificativ mai scăzută în comunele din jur. În privința conectării la utilități, infrastructura este incompletă: există zone în care gradul de conectare la rețeaua de canalizare sau la drumuri modernizate este sub media națională.
Raportul evidențiază că „pentru maximizarea impactului, măsurile potențiale ar trebui să se adreseze acestui nivel teritorial într-o abordare integrată și nu să urmărească teritorii mici scoase din contextul funcțional extins”.
