România dispune, în premieră, de o bază completă de date științifice pentru un management responsabil al populației de urs brun, iar Brașovul s-a aflat ieri în centrul acestei realizări. Rezultatele finale ale proiectului „Implementarea Planului național de acțiune pentru conservarea populației de urs brun din România” au fost prezentate în cadrul unui eveniment găzduit de Universitatea Transilvania, instituție care devine tot mai mult un nod esențial al cercetării și dialogului privind conflictul om–faună sălbatică.
„Acest studiu nu este un exercițiu academic și nici un instrument pentru decizii extreme. Este, în primul rând, un instrument de management responsabil, echilibrat, care ne permite să protejăm oamenii, să prevenim conflictele și, în același timp, să conservăm o specie importantă pentru România”, a declarat ministra Mediului, Diana Buzoianu.
Cu aproximativ 24.000 de probe analizate, studiul reprezintă cea mai amplă cercetare genetică realizată vreodată asupra ursului brun în România. Datele indică o populație estimată între 10.657 și 12.787 de indivizi, precum și un nivel ridicat al diversității genetice, factor esențial pentru conservarea pe termen lung. Totodată, cercetarea atrage atenția asupra riscurilor generate de fragmentarea habitatelor.
Zonarea națională, un instrument modern de management
Pe baza acestor informații a fost stabilită, pentru prima dată, o zonare națională a managementului: zone cheie de conservare, zone de risc, zone de management durabil și zone marginale. Brașovul și întreaga regiune carpatică joacă un rol important în toate aceste categorii, fiind unele dintre cele mai afectate de conflictele om–urs, dar și unele dintre cele mai valoroase din punct de vedere ecologic.
Proiectul a inclus montarea a peste 1.100 de sisteme electrice de protecție în zone vulnerabile, iar monitorizarea arată o diminuare semnificativă a incidentelor atunci când acestea sunt folosite și întreținute corect. Extinderea finanțării pentru astfel de soluții este deja în discuție.
Universitatea Transilvania devine astfel un actor central în procesul prin care România caută să armonizeze siguranța comunităților cu protecția biodiversității, într-un județ aflat printre cele mai expuse interacțiunii cu ursul brun.
Proiectul este finanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională, prin Programul Operațional Infrastructură Mare 2014–2020, și din Fondul de Coeziune, prin Programul Dezvoltare Durabilă 2021–2027, având o valoare totală de 57,3 milioane lei. Implementarea este realizată de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, în calitate de lider, în parteneriat cu Regia Publică Locală a Pădurilor Kronstadt R.A. Brașov, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”.
