În sfârșit s-au trezit și parlamentarii PSD și și-au amintit că sunt în opoziție. După câteva zile de scandal privind situația creșelor din Brașov, a fost nevoie ca presa să-i tragă de mânecă pe parlamentari, să le reamintească că ei sunt cei trimiși să îi reprezinte pe brașoveni la București și implicit să reacționeze public pe acest subiect. Deși tocmai ei ar fi trebuit să fie printre primii care să ridice problema și să caute soluții, reacția vine abia după ce situația a ajuns în faza de protest.
Măsurile fiscal-bugetare adoptate prin Legea nr. 141/2025, cunoscută drept „Legea Bolojan”, sunt criticate pentru efectele pe care le-ar avea asupra personalului din creșe. Deputata PSD Ariana Oana Bucur avertizează că blocarea ocupării unor posturi, combinată cu creșterea numărului de copii din grupe, poate pune presiune asupra serviciilor de îngrijire și supraveghere.
La Brașov, părinții copiilor din creșe au anunțat un protest pentru mâine, nemulțumiți de reducerea posturilor de îngrijitoare și de efectele pe care lipsa de personal le-ar putea avea asupra copiilor. Protestul vine în contextul în care problema numărului de angajați necesari în creșe a generat deja reacții și dezbateri la nivel local.
Potrivit deputatei, efectele sunt cu atât mai importante în creșe, unde copiii au nevoie simultan de educație, supraveghere, îngrijire și servicii medicale. „Serviciul integrat nu poate fi asigurat „pe bucăți”, avertizează Ariana Bucur, referindu-se la situațiile în care o unitate poate rămâne cu personal insuficient într-una dintre categoriile esențiale. Problema semnalată are o legătură directă și cu situația de la Brașov, unde părinții au protestat față de reducerea posturilor de îngrijitoare din creșe. În timp ce autoritățile au vorbit despre reorganizare, părinții au reclamat riscurile pe care le-ar putea avea reducerea personalului asupra îngrijirii și supravegherii copiilor. Ariana Oana Bucur atrage atenția și asupra unei situații aparent simple, dar care ridică probleme serioase de organizare: un copil înscris la program prelungit poate sta la creșă până la 10 ore, în timp ce programul normal de lucru al unei îngrijitoare este de 8 ore.
„Cine are grijă de copil în acele două ore în care programul lui depășește programul de lucru al îngrijitoarei?”, întreabă deputata.
În plus, susține aceasta, creșterea efectivelor de copii din grupe, concomitent cu blocarea sau reducerea unor posturi, poate pune și mai multă presiune pe personalul care asigură îngrijirea. Deputata cere introducerea unui normativ obligatoriu de personal raportat la numărul de copii, deblocarea posturilor necesare și reglementarea clară a programului în ture pentru personalul nedidactic și auxiliar.
În acest context, problema ridicată de părinții din Brașov capătă o dimensiune mai largă: nu mai este doar o dispută locală privind numărul de îngrijitoare, ci parte dintr-o discuție națională despre modul în care sunt finanțate și organizate creșele și despre resursa umană necesară pentru ca acestea să funcționeze.
„Educația timpurie de calitate nu poate fi construită pe reduceri de personal care pun în pericol siguranța fizică a copiilor”, transmite Ariana Oana Bucur.
