Brașovul anilor ’70–’80 a avut jazz. Și nu oricum: cu cluburi improvizate, gale cu ștaif și o infrastructură culturală care reușea să facă din fiecare concert un mic eveniment diplomatic. „Programul de emisie sonoră” nu e despre mitul libertății cântate, ci despre cum jazzul s-a strecurat în oraș, între arhive și improvizații, între afișe oficiale și povești spuse la radio.
Arhiva de Sunet, platforma de cercetare și recuperare a memoriei sonore românești, coordonată de Paul Breazu și Mihai Lukács, aduce în fața publicului din Brașov o nouă expoziție multimedială: „PROGRAMUL DE EMISIE SONORĂ. JAZZ ÎN BRAȘOV 70/80”. Evenimentul are loc între 3 și 12 octombrie 2026, la Muzeul de Artă Brașov (Sala Unu), și explorează tradiția și pulsul jazzului brașovean în perioada comunistă.
După evenimentele dedicate jazzului din Sibiu și Timișoara, organizate în 2024, Arhiva de Sunet își continuă explorările, printr-o imersiune în universul infrastructurii brașovene a jazzului. Expoziția valorifică materiale de arhivă, instalații multimedia și intervenții ale unor artiști contemporani, găzduiește performance-uri de dans și poezie, dar și sesiuni radiofonice live, în care Jenny Brăescu și alți invitați vor vorbi despre rolul jazzului într-un oraș aflat atunci în plină transformare, despre viața culturală și socială a acelor ani și despre moștenirea lăsată comunității de artiști, cluburi și evenimente.
Context istoric
Istoria jazzului la Brașov începe încă din anii ’20–’30, prin inițiativele unor personalități precum Mihai Brediceanu, Iosif Kerekes, Steve Bernard sau Theodor Sibiceanu, și continuă după război cu profesorul Mircea Gherman, care organiza, în 1945, primele concerte de big band la Liceul „Andrei Șaguna”. În anii ’70–’80, Brașovul devine unul dintre centrele majore ale jazzului românesc, prin concerte internaționale precum cele ale Orchestrei de Jazz a Universității din Illinois sau pianistului Memphis Slim, dar mai ales prin Galele de Jazz inaugurate în 1978.
Despre Jenny Brăescu
În 1978, Jenny Brăescu devenea cunoscută ca prima femeie din România aflată la conducerea unui club de jazz – Estudiantina Jazz Club. Inspirată de activitatea lui Alexandru Șipa și a Studioului de Jazz, Brăescu a transformat clubul într-un spațiu educațional și performativ, unde tinerii învățau să asculte și să înțeleagă muzica. Tot ea a fost, în 1985, organizatoarea Galelor de Jazz de la Brașov, un eveniment care aduna studenți și iubitori de jazz din toată țara. Prin energie și viziune, Jenny Brăescu a cultivat o comunitate și a consolidat tradiția jazzului local, lăsându-și amprenta pe felul în care este perceput jazz-ul astăzi.
Programul evenimentelor:
3 octombrie, ora 17:00 – Vernisaj + performance Simona Dabija („Beware of Satchmo”) 9 octombrie – Performance Katia Pascariu („Agent J: Jazz for Freedom”) + lectură Robert G. Elekes
10 octombrie – Radio Show: Arhiva de Sunet în dialog cu Adrian Lăcătuș și Bogdan Popa
11 octombrie – Radio Show: Arhiva de Sunet în dialog cu Jenny Brăescu
Expoziția include și lucrări semnate de: Oana Maria Pop, Cosmin Frunteș, NOIMA, Răzvan Botiș, Claudiu Cobilanschi, Miriam Răducanu.
