Acasă National Analiza „Ordonanței Trenuleț” dezvăluie dezastrul economic. Care vor fi costurile pentru familii...

Analiza „Ordonanței Trenuleț” dezvăluie dezastrul economic. Care vor fi costurile pentru familii și întreprinderi

De către
Nikol Grigoriu
-
0
sursă foto: dreamstime.com

Un studiu realizat de analistul financiar Iancu Guda aduce în prim-plan implicațiile fiscale ale așa-numitei „Ordonanțe Trenuleț”, cu efecte asupra bugetului familiilor și performanței economice a companiilor. Analiza, detaliată în exclusivitate pentru Observator la Antena 1, include calcule precise și observații privind provocările actuale și viitoare.

Potrivit analistului, creșterea inflației estimată la 8% în 2025 va genera cheltuieli suplimentare semnificative pentru familii. În baza structurii de cheltuieli INS, o familie medie va avea costuri lunare mai mari cu 247 de lei, la care se adaugă 210 lei pentru cei care au credite. Totalul de 457 de lei lunar reprezintă o creștere de 8,7% din veniturile actuale, dublu față de creșterea salariului minim pe economie.

„Impactul asupra unei familii medii din cauza unei inflatii medii estimate la 8% pentru 2025 (vedeti simulare costuri pe categorii pe strutura de cheltuieli INS):
Cheltuieli suplimentare cu 247 lei / luna, iar cei care au credite vor plati in plus 210 lei, deci un cost additional cu 457 lei / luna in medie, ceea ce inseamna 8,7% din veniturile actuale si DUBLU vs cresterea salariului minim pe economie in suma absoluta.
Putini angajati din sectorul privat vor mai avea in 2025 o crestere a salariului cu doua cifre, iar cei din sectoarele afectate de eliminarea exceptiilor (IT, constructii, agricultura, industria alimentara) ar putea pierde intre 200-400 lei / medie in functie de sector si salariu.”, a scris Iancu Guda pe Facebook.
În sectorul privat, șansele pentru creșteri salariale semnificative sunt reduse, iar angajații din domenii precum IT, construcții, agricultură și industria alimentară riscă pierderi între 200 și 400 de lei lunar, în funcție de sector.
„IMPACTUL ASUPRA COMPANIILOR (p.s. 1 ora mi-a luat astazi sa fac aceste calcule .. un singur om … pana acum, nu am vazut pe nimeni de la guvern sa explice aceste cifre)
Taxarea Microintreprinderilor cu venituri 250-500k eur: 53.997 firme afectate cu 317.852 de angajati vor plati impozit pe profit de 3,3 mld lei, vs 1 mld lei anul acesta, cresterea de 2,3 mld lei fiind 10% din profitul net (atat pierd antreprenorii in medie, doar din aceasta masura)
Cresterea salariului minim inseamna cheltuieli aditionale pentru companii de 7,5 mld lei, ceea ce inseamna inca 5% din profitul net total.
Impozit dividend majorat cu 2%, care erodeaza suplimentar profitul net (cca 2 mld cheltuieli in plus la 48% rata medie distribuire dividende)
Taxa pe stalp de 1% inseamna 13,4 mld lei, inca 7% din profitul net al companiilor.

TOTAL Pierdere din profit doar din aceste masuri: 14%. Daca esti si microintreprindere, cca. 24%. Atat pierde un antreprenor in

medie, un sfert din profit.”, a adăugat analistul.

În total, aceste măsuri reduc profitul net al companiilor cu 14%, iar microîntreprinderile pierd în medie un sfert din profit. Această situație se va reflecta inevitabil în creșterea prețurilor pentru consumatori.

Soluțiile identificate de analistul financiar sunt: reducerea cheltuielilor publice și dialog deschis.

„Cum sa te astepti ca NU O SA CREASCA PRETURILE ?! Din solidaritate pentru clasa politica si pentru Romania!? Politicienii sunt primii care ar trebui sa dea exemplu de solidaritate si interes

national, cu doua abordari ESENTIALE care lipsesc din pacate:
REDUCERE CHELTUIELI IN SECTORUL PUBLIC: deficitul fiscal la 10 luni este de 109 mld lei anul acesta, va depasi lejer 135 mld lei pentru intreg anul, ceea ce inseamna 31% din profitul cumulat al tuturor companiilor (186 mld) + salariile din sectorul privat (250 mld). NU poti corecta un asemenea deficit aruncand povara de ajustari doar asupra sectorului privat! Socul este prea mare, 31% din puterea de cumparare (salarii + profit). INGHETAREA salariilor si pensiilor NU este suficienta, NU este o restructurare, NU este o reducere a risipei. Trebuie masuri ferme pe reducerea aparatului public (simpla inghetara a angajarilor, deci cei care se pensioneaza NU mai sunt inlocuiti, inseamna o reducere cu 3%, deci 5 mld lei in minus la cheltuieli cu salarii in sectorul public). Pensiile speciale inseamna inca 18 mld lei. DOAR DIN ACESTE MASURI SE GENEREAZA REDUCERI DE CHELTUIELI MAI MARI DECAT IMPACTUL CRESTERII TUTUROR TAXELOR ASUPRA SECTORULUI PRIVAT ANUNTATE IN ORDONANTE TRENULET
COMUNICAREA – clasa politica trateaza mediul privat ca pe o vaca de muls care trebuie folosita in functie de interes si nevoie. NU exista o comunicare deschisa si cooperare. NU este normal sa anunti asemenea masuri peste noapte, cu aplicabilitate peste 3 zile, fara explicatii privind studiul de impact si necesitatea / sau alternative mai bune … si apoi sa te astepti la sustinere si cooperare din partea antreprenorilor. Dupa 20 de ani de experienta in sectorul privat la cel mai inalt nivel (CEO, Director Risc, membru board), comunicarea de restructurare in situatii de criza are cateva PRINCIPII: (1) masurile clare, simple si explicate transparent + (2) prezentarea unui plan pe termen mediu si ce alte masuri urmeaza ca sa explici SOLIDARITATE (toata lumea contribuie si suporta) + (3) dialog constant cu stakeholderii implicati (in acest caz sectorul privat).
SUFERIM IMPREUNA (NU DOAR LA PRIVAT) + COMUNICARE CONSTANTA => INCREDERE SI SUSTINERE RECIPROCA. Chiar daca unele masuri sunt necesare si corecte (ex: impozitul dividend 10% este foarte scazut vs media europeana, sau taxarea microintreprinderilor care era foarte scazuta, ori cresterea salariului minim pe economie pentru protectia segmentului vulnerabil social) … COMUNICAREA CONTEAZA DE MULTE ORI MAI MULT DECAT CIFRELE”, a conchis Guda.

ARTICOLE SIMILAREDE LA ACELAȘI AUTOR