România a ajuns în punctul în care votul cetățenilor devine irelevant. După eliminarea lui Călin Georgescu, a venit rândul Dianei Șoșoacă să fie scoasă din cursa pentru prezidențiale. Cine urmează? Mai are vreun rost să vorbim despre democrație, când instituțiile decid cine poate și cine nu poate candida?
BEC și CCR – gardienii sistemului, nu ai democrației
Biroul Electoral Central și Curtea Constituțională ar trebui să fie arbitri imparțiali ai procesului electoral. În schimb, se comportă ca niște filtre politice care elimină orice candidat ce ar putea deranja ordinea impusă de sistem.
Refuzul candidaturii Dianei Șoșoacă este doar ultima dovadă că alegerile din România sunt de fapt o competiție trucată, în care românii sunt chemați la urne doar pentru a valida un rezultat deja stabilit în culise.
România – o democrație de fațadă
Într-o țară normală, poporul decide cine merită să fie președinte. În România, instituțiile statului elimină candidații incomozi. Nu e prima dată când vedem asemenea practici în regimuri autoritare, dar este pentru prima oară când se întâmplă atât de pe față în România.
Ne mai mirăm că țara alunecă spre o zonă gri, comparabilă cu statele bananiere din Africa? Dacă românii nu sunt lăsați să voteze pe cine vor, atunci la ce mai folosește votul?
O mascaradă electorală
Se vorbește despre alegeri libere și corecte, dar în realitate sunt doar o înscenare. Cine stabilește candidații? Nu poporul, ci instituțiile care, teoretic, ar trebui să apere democrația. Și ce rămâne? Un vot formal, în care oamenii aleg doar dintre cei „aprobati” de sistem.
Să nu uităm: Călin Georgescu, conform sondajelor, era favorit în alegeri. A fost eliminat. Acum, a fost scoasă din joc și Diana Șoșoacă. Nu este o coincidență.
România, un stat controlat?
Românii trebuie să înțeleagă că, în acest moment, nu mai trăiesc într-o democrație reală. Jocurile se fac înainte ca voturile să fie exprimate.
O întrebare esențială rămâne: de ce ni se mai cere să votăm, dacă oricum nu avem de ales?
