Puţini făgărăşeni îşi mai amintesc de cursul râului Berivoi care traversa Făgăraşul croindu-şi drum chiar prin centrul lui. Cei mai tineri dintre localnici nu ştiu însă că pe albia râului Berivoi şi în apropierea ei s-au construit cartierele de blocuri ale Făgăraşului. Pe fosta albie a acestui râu se află astăzi strada Mihai Eminescu, iar prin curtea CN Radu Negru curgea apa Berivoiului în urmă cu decenii. Sub această zonă a municipiului mişună astăzi şobolanii, iar un fir de apă mai aminteşte de fostul curs al râului. Dacă te postai în faţa Liceului Radu Negru priveai curgerea lină a Berivoiului pe strada Mihai Eminescu, spre capătul străzii Regale şi pe strada Lutherană. Sunt aproape cinci decenii şi de când peste poligonul de aplicaţii al unităţii militare s-a ridicat un cartier de blocuri denumit Tudor Vladimirescu. Şi tot de atâţia ani târgul porcilor a fost transformat în cartierul 13 Decembrie. Această istorie modernă a Făgăraşului am reconstituit-o cu inginerul Viorel Enuică, specialistul care a condus cea mai mare parte a şantierelor de construcţii organizate de vechea unitate de stat IGOF.
Berivoiul parcurge 24 km de la izvor până la vărsarea în Olt
Râul Berivoi îşi are izvoarele undeva la altitudinea de 1850 m, în Vârful Netedu. De acolo trece prin Balta Butucului ajungând în zona cunoscută sub numele Drăculea. De aici şi până în zona Luturi îşi adună afluenţii montani ca apoi să coboare spre baza masivului. Pentru a-i potoli coborârea, prin 1930 oamenii au construit în calea lui şapte baraje succesive de câte 10 metri înălţime fiecare. Aşa ajunge în zona actualei mănăstiri Berivoi. Debitul mare al râului i-a determinat pe sătenii din Berivoi să construiască aici şapte obiective (piuă) în care să-şi spele şi să-şi prelucreze lâna. Astăzi acestea nu mai sunt folosite…
Continuarea articolului pe monitorfg.ro.
