Acasă Actualitate Andrei Mureșanu, la 210 ani de la naștere „Un răsunet”, Junii din...

Andrei Mureșanu, la 210 ani de la naștere „Un răsunet”, Junii din Scheii Brașovului și memoria Brașovului

0

La 16 noiembrie 2026 se împlinesc 210 ani de la nașterea lui Andrei Mureșanu, poetul care a dat românilor versurile cântecului „Deșteaptă-te, române!”.

Pentru Brașov, aniversarea este un prilej de a redescoperi nu numai autorul imnului național, ci și profesorul și publicistul care a contribuit la viața culturală românească a orașului. Aici, în atmosfera Revoluției de la 1848, a scris poezia „Un răsunet”, ale cărei cuvinte aveau să însoțească generații de români.

Memoria unui asemenea om nu se păstrează numai în cărți, pe plăci comemorative sau în discursuri aniversare. Ea trăiește și prin felul în care tinerii îi descoperă opera, prin poveștile transmise în comunitate și prin gesturile de cinstire cărora fiecare generație le dă un sens.

La Brașov, școala și tradiția Junilor oferă două căi de apropiere de această moștenire: cunoașterea trecutului și participarea la viața comunității.

 

Junii Tineri și Andrei Mureșanu

 

În Șcheii Brașovului se păstrează povestea elevilor gimnaziului românesc ortodox care mergeau pe ascuns la mormântul lui Andrei Mureșanu din Groaveri, pentru a depune o coroană de flori împodobită cu tricolor.

Pentru a înțelege semnificația coroanei cu tricolor, trebuie să privim Brașovul în realitatea politică a vremii. Orașul nu făcea parte din România.

În perioada dualismului austro-ungar, între 1867 și 1918, Transilvania era încorporată Regatului Ungariei, în cadrul monarhiei austro-ungare, și administrată de la Budapesta. Pierderea autonomiei Transilvaniei a fost însoțită de politici de discriminare și deznaționalizare care au afectat comunitatea românească.

În aceste împrejurări, tricolorul românesc nu era un simplu ornament. Era un însemn al identității naționale, a cărui afișare publică era supusă restricțiilor și putea atrage intervenția autorităților. Așezarea lui pe o coroană, la mormântul autorului poeziei „Deșteaptă-te, române!”, dobândea astfel o semnificație care depășea omagiul personal: devenea o afirmare a demnității și a solidarității românești.

Potrivit relatării locale, descoperirea de către autoritățile autro-ungare a autorilor acestor fapte, atrăgea sancțiuni aspre, inclusiv cu exmatricularea din școală, și inchisoarea.

Pentru a nu pune în primejdie întregul grup, tinerii acelor vremuri ar fi hotărât să tragă la sorți un singur purtător al coroanei cu tricolor. Cel ales mergea noaptea la mormânt și își asuma riscul în numele tuturor. Ulterior el era trecut, peste munți, în România, unde era protejat de sancțiunile din Ardeal .

În acest cadru trebuie înțeleasă legenda elevilor elevilor de la liceul românesc din Scheii Brașovului care duceau noaptea coroana cu tricolor, la Groaveri.

Gestul era o adevărată jertfă, disponibilitatea de a-și primejdui propriul viitor pentru o credință împărtășită.

Dar povestea nu plutește singură, desprinsă de istorie.

În prezent, elevii Colegiului Național Andrei Șaguna, din Brașov merg, împreună cu profesorii lor, la mormântul lui Andrei Mureșanu, însoțiți de fanfară și de cântece patriotice., fapt care dă acestei memorii o expresie vie.

Nu mai este gestul ascuns al unui singur tânăr, ci prezența publică a unei comunități școlare, astfel că și în prezent mormântul poetului este un loc în care tinerii își exprimă conștiința apartenenței românești.

Locul omagiului, poetul cinstit și participarea tinerei generații păstrează astfel legătura dintre trecut și prezent.

Aceeași memorie se exprimă și prin obiceiul Junilor Tineri, care, în duminica Tomii, în ziua de cășări, de îndată ce parada trecce de Poarta Schei, se desprind din alaiul călare pentru a aduce, alături de fanfară, omagiul lor la mormântul poetului.

 

 

Cinstirea lui Andrei Mureșanu de către Junii Tineri, prin cântarea „Hristos a înviat!” și „Deșteaptă-te, române!”, este consemnată în descrierile publice ale sărbătorii.

În mijlocul bucuriei, comunitatea își face timp să își amintească.

Legătura cu acestui obiecei al Junilor Tineri cu relatarile istorice este înscrisă chiar pe steagul Junilor Tineri: una dintre fețe înfățișează clădirea Colegiului Național „Andrei Șaguna”, cealaltă, un june călare. Pe același însemn se întâlnesc școala și tradiția, formarea prin învățătură și formarea prin participare la viața comunității.

Contrastul cu prezentul dă măsura poveștii istorice.

Ceea ce legenda evocă drept un gest nocturn și ascuns, primejdios și încredințat unuia singur poate fi împlinit acum deschis, de întreaga comunitate.

Obiceiurile elevilor Colegiului Naționnal Andrei Șaguna și obiceiul Junilor Tineri păstrează vizibil nucleul poveții urbane a Scheilor: recunoștința tinerilor față de poet și asumarea unei moșteniri comune.

În centrul acestei continuități se află Andrei Mureșanu.

Coroana cu tricolor, pelerinajul șaguniștilor și omagiul Junilor Tineri se întâlnesc în jurul numelui său.

Poetul este reperul care leagă gestul de curaj evocat de trecut de gestul de recunoștință al prezentului – și care transformă amintirea într-o lecție vie pentru generațiile următoare.

Privite împreună, aceste manifestări arată că povestea coroanei cu tricolor nu poate fi redusă la o simplă legendă urbană a Șcheiului.

Nucleul său se înscrie într-o istorie a omagiului adus poetului, iar practicile actuale îi confirmă persistența în memoria comunității.

Andrei Mureșanu este nucleul acestei continuități.

În jurul lui se întâlnesc elevii de odinioară, liceenii și profesorii de astăzi și Junii Tineri din Scheii Brașovului.

La 210 ani de la nașterea sa, poetul nu aparține numai trecutului Brașovului, el continuă să adune generații și să dea un sens comun întâlnirii dintre educație, tradiție și identitate.

 

Andrei Mureșanu, purtat pe steagul Junilor Albiori

 

Legătura dintre Andrei Mureșanu și lumea Junilor nu se oprește la omagiul adus la mormântul său.

Ea capătă o expresie vizibilă pe steagul Junilor Naționali Albi, cunoscuți și sub numele de Albiori: pe una dintre fețe este reprezentat poetul, iar pe cealaltă, un June Albior.

Poetul și junele sunt astfel reuniți pe același însemn al apartenenței.

 

 

Constituiți, potrivit prezentărilor istorice ale grupului, în anul 1860, Junii Naționali Albi se disting prin portul lor: cămăși albe, lungi până la genunchi, împodobite cu broderii în motive românești și fluturi aurii, precum și căciuli din blană albă. Din albul veșmintelor vine și numele sub care sunt cunoscuți. Frumusețea costumului le dă o prezență aparte în sărbătoarea Brașovului, dar identitatea grupului nu se reduce la înfățișare. Steagul adaugă portului o mărturisire despre valorile pe care comunitatea le păstrează.

Așezarea lui Andrei Mureșanu pe acest însemn poate fi citită ca o recunoaștere a locului său în conștiința românească a Brașovului.

Nu este necesar să presupunem o apartenență personală a poetului la grup pentru a înțelege forța acestei alegeri. Legătura este una de memorie și de valori: autorul versurilor „Deșteaptă-te, române!” este prezent pe steagul unei comunități care își exprimă identitatea prin port, rânduială și participare la tradiție.

Un portret dintr-un muzeu îi invită pe vizitatori să se oprească în fața trecutului. Portretul de pe un steag este dus în întâmpinarea lor. Purtat în alai, chipul poetului intră în spațiul public și în sărbătoarea cetății. Andrei Mureșanu nu rămâne astfel doar un nume rostit la aniversări: imaginea sa însoțește grupul, este văzută de copii și de tineri și poate deschide, de fiecare dată, întrebarea despre omul reprezentat și despre moștenirea lui.

Aici se întâlnesc două feluri de a transmite cultura: prin cuvânt și prin exemplu.

Școala îi poate învăța pe tineri cine a fost Andrei Mureșanu și în ce împrejurări și-a scris poezia. Tradiția le arată că memoria sa are încă un loc în viața comunității.

Portretul de pe steag nu înlocuiește cunoașterea, dar îi poate fi începutul: imaginea atrage privirea, întrebarea duce spre istorie, iar istoria dă sens participării.

 

Andrei Mureșanu , simbol de întâlnire dintre generații, un reper comun.

 

Simbolistica devine și mai sugestivă atunci când privim alături steagurile Junilor Albiori și ale Junilor Tineri.

Pe cel al Junilor Naționali Albi se află chipul poetului Andrei Mureșanu, iar pe una dintre fețele steagului Junilor Tineri este reprezentată clădirea Colegiului Național „Andrei Șaguna”.

Fără a confunda istoria celor două grupuri de juni, putem vedea aici o apropiere între școală și cultură, între formarea tinerilor și păstrarea conștiinței comunitare.

În ansamblul poveștii brașovene, cele două grupuri de juni, legendele  și steaguurile lor aduc împreună o mărturie distinctă; pelerinajul șaguniștilor și cântecul Junilor Tineri la mormânt sunt gesturi de cinstire, iar portretul de pe steag exprimă includerea poetului între reperele identitare ale junilor din Scheii Brșovului.

Aceste forme dovedesc, fiecare în parte, că memoria lui Andrei Mureșanu nu a rămas închisă într-o povestire, ci ea se regăsește în practici și însemne ale comunității.

Andrei Mureșanu este punctul lor de întâlnire.

Elevii îi cunosc opera, pelerinii îi cinstesc memoria, Junii Tineri îi cântă versurile, iar Junii Albiori îi poartă chipul pe steag.

La 210 ani de la nașterea sa, această prezență în viața Brașovului spune mai mult decât o simplă evocare aniversară: poetul continuă să lege generațiile, iar comunitatea continuă să îi facă loc în propria sărbătoare.

Andrei Mureșanu este astfel prezent nu numai în cântecul comunității, ci și pe însemnul sub care junii se adună și participă la sărbătoare, ceea ce arată cât de adânc este așezat poetul în memoria comunității.

Nu avem doar o poveste spusă despre trecut, ci și gesturi și însemne prin care prezentul continuă să îi recunoască locul.

Andrei Mureșanu devine, în această întâlnire dintre generații, un reper comun.

La mormântul său se aduce omagiul, versurile sale sunt cântate, iar chipul său este purtat pe steag. Școala îi transmite opera, iar tradiția Junilor îi păstrează prezența în viața cetății.

La 210 ani de la nașterea lui Andrei Mureșanu, omagiul cel mai folositor este acela care îi apropie pe tineri de opera și de lumea sa. Să îi citească versurile, să le înțeleagă împrejurările, să întrebe despre poveștile Brașovului și să deosebească mărturia documentară de tradiția orală, fără a pierde semnificația niciuneia.

Școala, muzeul, lectura și participarea la tradițiile comunității se pot întâlni în aceeași formare. Cunoașterea dă sens gestului, iar gestul asumat poate întări dorința de a cunoaște.

Coroana elevilor și cântecul Junilor pot fi privite astfel ca două expresii ale unei legături între generații.

Iar aniversarea lui Andrei Mureșanu devine nu doar o întoarcere spre trecut, ci și o întrebare pentru prezent: ce alegem să cunoaștem, să prețuim și să ducem mai departe?

Av. Adrian RUSU

Președintele Uniunii Junilor din Scheii Brașovului și Brașovul Vechi