Instituțiile de care mulți brașoveni nici nu au auzit! Institutul pentru Pajiști, Oficiul de Studii Pedologice și Agenția de Îmbunătățiri Funciare. Ați auzit de aceste instituții din Brașov? Cercetează pajiști, analizează soluri și administrează canale. Dar cât ne costă?
Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pajiști, OSPA și ANIF au atribuții importante pentru agricultura din județ. Dar câte rezultate concrete produc, câți bani cheltuiesc și cât de mult ajută, în realitate, fermierii? Datele publice oferă doar o parte din imagine.
Pășuni mai productive, soluri mai fertile, terenuri agricole protejate de secetă sau de excesul de apă. Sunt obiective importante pentru agricultura României și, implicit, pentru instituțiile publice care au primit responsabilitatea de a le urmări. În Brașov funcționează mai multe structuri cu atribuții în acest domeniu, însă atunci când vine vorba despre rezultate măsurabile, cheltuieli și beneficiari, informațiile publice sunt departe de a oferi o imagine completă.
Un exemplu este Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pajiști Brașov, care a raportat cheltuieli de peste 6,6 milioane de lei în 2025. O altă instituție, Oficiul de Studii Pedologice și Agrochimice (OSPA), declară nouă angajați și funcționează din venituri proprii. În cazul filialei brașovene a Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare (ANIF), datele publice consultate nu permit stabilirea clară a costurilor de funcționare și a lucrărilor realizate efectiv în județ.
ICDP Brașov peste 6,6 milioane de lei cheltuieli într-un an. Ce rezultate au ajuns la fermieri?
Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pajiști Brașov, aflat în subordinea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești”, are sediul pe strada Cucului nr. 5. Misiunea sa este cercetarea pășunilor, fânețelor și plantelor furajere, pentru creșterea productivității agricole și îmbunătățirea hranei animalelor. Potrivit datelor publicate pe platforma Transparenta.eu, institutul a raportat în 2025 cheltuieli de 6.605.159 de lei, adică aproximativ 1,32 milioane de euro. În plus, documentele salariale consultate indică trei persoane aflate în funcții de director, cu salarii lunare de peste 10.000 de lei.
Institutul ar trebui să cerceteze plante furajere, să creeze și să testeze soiuri rezistente la secetă și frig, să găsească metode de refacere a pășunilor degradate și să dezvolte soluții pentru adaptarea agriculturii la schimbările climatice. Totodată, are atribuții privind producerea și multiplicarea semințelor și colaborările științifice. În septembrie 2026, instituția a prezentat rezultatele a cinci proiecte de cercetare ADER, la o conferință organizată la Sâmbăta de Sus, și a anunțat colaborări internaționale în domeniul plantelor furajere. Pe 16 octombrie 2026, a publicat un concurs pentru ocuparea a trei posturi de asistent de cercetare în laboratoarele de resurse genetice, cultura pajiștilor și mecanizare.
Sunt activități care pot fi relevante, dar nu răspund la întrebările esențiale: câte rezultate ale cercetării au ajuns efectiv la fermieri? Ce soiuri au fost omologate? Câte tehnologii au fost dezvoltate și aplicate? Câți agricultori au beneficiat de proiectele institutului? Nici din totalul cheltuielilor nu se poate vedea cât s-a dus pe salarii, cât pe cercetare și cât pe administrație.
Milioane de lei cheltuite, trei directori cu salarii de peste 10.000 de lei și proiecte de cercetare prezentate public, dar câte rezultate concrete poate arăta institutul?
OSPA Brașov, nouă angajați, servicii contra cost și venituri care trebuie explicate
Oficiul de Studii Pedologice și Agrochimice Brașov funcționează pe Calea Feldioarei nr. 20B, se află în subordinea Direcției pentru Agricultură Brașov și declară pe site-ul oficial nouă angajați. Instituția se ocupă de calitatea solurilor din județele Brașov și Covasna. Analizează fertilitatea, aciditatea și conținutul de nutrienți, evaluează terenurile agricole, întocmește studii pedologice și oferă recomandări privind fertilizarea. Realizează inclusiv documentații pentru amenajamente pastorale și studii privind poluarea sau degradarea solului.
OSPA declară că se finanțează din venituri proprii și publică tarife pentru serviciile prestate, inclusiv pentru 2025 și 2026. Așadar, activitatea instituției trebuie să poată fi măsurată și prin numărul serviciilor realizate și veniturile încasate.
Câte probe de sol analizează cei nouă angajați într-un an? Câte hectare sunt evaluate? Câți fermieri, primării și alte instituții solicită serviciile oficiului? Cât încasează anual și cât cheltuiește cu salariile?
Instituția are publicat și un raport de activitate pentru 2023, care prezintă activități de monitorizare a terenurilor agricole și studii pedologice. Însă datele consultate nu oferă o imagine financiară completă pentru 2025. Fără numărul analizelor, suprafețele studiate, veniturile și cheltuielile, simpla existență a tarifelor și a unei organigrame nu arată cât de mult lucrează instituția și ce rezultate produce.
ANIF Brașov, canale, irigații și desecări. Ce infrastructură funcționează în realitate?
Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare are o filială în Brașov, cu sediul pe Calea Feldioarei nr. 6A. Potrivit datelor publicate pe site-ul oficial al ANIF, directorul filialei este Călin Hogea.
Spre deosebire de Institutul pentru Pajiști și OSPA, ANIF are atribuții legate de infrastructura agricolă. Instituția administrează amenajări de irigații, canale de desecare, sisteme de drenaj și lucrări pentru combaterea eroziunii solului. Angajații trebuie să verifice infrastructura, să urmărească lucrările de întreținere și reparații, să gestioneze relația cu beneficiarii și să analizeze documentațiile pentru proiecte care pot afecta amenajările administrate. Pe scurt, este instituția de la care ar trebui să aflăm ce infrastructură agricolă există, în ce stare se află și ce lucrări sunt efectuate pentru menținerea ei în funcțiune.
Dar câte hectare agricole din județ beneficiază de infrastructura administrată de ANIF? Câți kilometri de canale sunt în evidența filialei și câți sunt funcționali? Ce sisteme de irigații există? Câte reparații și lucrări de întreținere au fost realizate în 2024, 2025 și 2026 și cât au costat?
În informațiile publice consultate nu am identificat date suficient de detaliate pentru a stabili numărul actual de angajați, cheltuielile filialei și volumul lucrărilor executate în județ. Nu este suficient ca ANIF să aibă în atribuții irigațiile și desecările. Fermierii trebuie să știe ce funcționează efectiv și ce lucrări s-au făcut cu banii cheltuiți.
Trei instituții, trei domenii diferite, dar și trei structuri administrative care presupun sedii, conduceri, angajați și cheltuieli de funcționare. Dincolo de activitatea fiecăreia, ne întrebăm dacă este cu adevărat necesar ca toate aceste servicii să funcționeze prin instituții separate sau unele dintre atribuții ar putea fi integrate în structuri publice mai mari, precum direcțiile agricole ori alte servicii de specialitate? Cât costă, în total, menținerea acestor structuri și cât din bani se duce pe administrație, nu pe activitatea propriu-zisă? Există o justificare clară pentru fiecare conducere, fiecare sediu și fiecare schemă de personal sau avem instituții care funcționează separat, deși domeniile lor sunt apropiate și ar putea fi coordonate mai eficient?
Nu înseamnă că cercetarea, analiza solului sau administrarea infrastructurii agricole nu sunt necesare. Dimpotrivă! Însă, utilitatea acestor activități nu justifică automat orice formulă administrativă. Înainte de a cere bani publici pentru funcționarea unor instituții separate, statul ar trebui să demonstreze că separarea este necesară, că nu dublează structuri existente și că produce rezultate mai bune decât o eventuală integrare. Pentru că nu numărul instituțiilor ar trebui să fie măsura eficienței administrației, ci rezultatele obținute cu banii contribuabililor.
O anchetă marca Transilvania365, realizată de Nikol Grigoriu și Cristi Florea.
