335 de sesizări privind dispariția minorilor au fost înregistrate în județul Brașov în 2025. Într-un răspuns transmis publicației Transilvania365, IPJ Brașov arată că 330 de sesizări au fost soluționate. Vorbim de copii care pleacă de acasă, minori care trăiesc în familii vulnerabile și situații în care nimeni nu pare să fi reușit să intervină înainte ca aceștia să dispară.Bineinteles, mai sunt si exceptii. Într-o țară în care sistemul de protecție a copilului este deficitar, se confruntă cu probleme de personal, resurse și monitorizare, cazul fiecărei dispariții ajunge adesea să fie închisă odată cu un dosar. Dar totuși unde sunt acești copii? Unde sunt cei 5 minori dispăruți în Brașov numai în 2025?
Dispariția unui copil nu începe întotdeauna în ziua în care familia sună la Poliție. Uneori, povestea începe mult mai devreme, într-o casă în care scandalurile sunt la ordinea zilei, într-o familie în care lipsurile și neglijarea au devenit normalitate sau într-un mediu în care copilul nu se simte în siguranță. Unii adolescenți pleacă după conflicte cu părinții, alții fug de violență, iar unii ajung să caute în altă parte bani, libertate sau promisiunea unei vieți mai bune. Există și riscul ca persoane care le cunosc vulnerabilitățile să profite de ele. Nu putem presupune că acestea sunt cauzele disparițiilor înregistrate la Brașov, dar nici nu putem vorbi serios despre protecția copiilor fără să luăm în calcul realitățile care îi pot împinge să plece. Fiecare caz are propria poveste, dar dincolo de asta cel mai important este ce se întâmplă cu acei copii care nu se întorc sau despre care nimeni nu mai știe nimic? Sunt și cazuri de minori care pleaca din familii fara probleme, nu trebuie generalizat.
Polițiștii atrag atenția și asupra unei probleme care poate menține neactualizate evidențele: unii copii se întorc acasă, dar familia nu anunță Poliția. „De multe ori cei dispăruți se întorc acasă, dar familia nu anunță Poliția și el figurează în continuare tot ca dispărut, au fost multe cazuri de acest tip. Nici legal nu primește familia amendă sau ceva că nu anunță, adică nu există o sancțiune împotriva lor”, explică un reprezentant al IPJ Brașov. Este o explicație care arată de ce statutul din evidențe nu reflectă întotdeauna situația reală.
La nivel național, cele 10.149 de sesizări privind dispariția minorilor înregistrate în 2025, potrivit datelor atribuite IGPR, înseamnă aproximativ 28 de sesizări pe zi.
Problema este că găsirea copilului și rezolvarea motivului pentru care a plecat sunt două lucruri diferite. Dacă un minor fuge din cauza violenței, întoarcerea lui în același mediu nu înlătură riscul. Dacă pleacă pentru că familia trăiește în condiții precare, simpla consemnare a revenirii nu rezolvă lipsurile. Dacă ajunge să muncească departe de casă ori este atras de promisiuni făcute de persoane care profită de vulnerabilitatea lui, situația cere verificări și protecție, nu doar închiderea unei lucrări. Copiii nu dispar doar din evidențele Poliției. Uneori, dispariția lor scoate la iveală probleme pe care adulții nu le-au văzut, nu le-au înțeles sau nu au intervenit la timp să le rezolve. De aceea, o statistică nu este suficientă. Este nevoie de date clare despre fiecare caz, de colaborare între Poliție și serviciile de protecție a copilului și de atenție reală față de minorii care pleacă în mod repetat. Pentru că un copil găsit poate fi încă un copil aflat în pericol, iar unul care figurează în continuare dispărut nu trebuie să devină doar un număr într-un raport…
