Conform studiului „Consumer Sentiment România”, realizat de MKOR 9 din 10 români sunt pesimiști în privința economiei
Datele acestui studiu se bazează pe sentimentul economic general (indicatorul Consumer Sentiment), care se calculează ca medie a trei percepții: economia românească, finanțele gospodăriei și situația organizației în care lucrează respondentul, pe o scală de la -2 (foarte pesimist) la +2 (foarte optimist).
Concluzii principale:
- Sentimentul economic general s-a înrăutățit constant din Q3 2023 până în Q2 2026: pesimiștii au urcat de la 74% la 87% (cu un minim de 59% în Q2 2024), iar optimiștii au scăzut de la 16% la 8%
- Comparat cu același trimestru de anul trecut, Q2 2026 față de Q2 2025, toate cele trei componente ale acestui indicator (Consumer Sentiment) au scăzut: economia românească (de la -1,16 la -1,27), finanțele gospodăriei (de la -0,58 la -0,86) și situația organizației (de la -0,45 la -0,66)
- Din cele 14 instituții evaluate ca nivel de încredere, niciuna nu trece de scorul de 5 din 7: pe primul loc e școala, cu 4,7, urmată de companiile private, cu 4,3
- Rata de inflație pe care o estimează românii a scăzut de la 21% în Q3 2023 la 16% în Q2 2026
București, 15 septembrie 2026 – Conform studiului MKOR Consumer Sentiment România, care urmărește sentimentul economic general din Q3 2023 până în Q2 2026, mai puțin de 1 din 10 români (8%) mai sunt optimiști. Acum trei ani erau de două ori mai mulți (16%).
Pesimiștii au urcat în aceeași perioadă de la 3 din 4 (74%) la aproape 9 din 10 (87%). Și așteptările pentru anul care vine s-au înrăutățit: cei pesimiști în privința evoluției următoarelor 12 luni au urcat de la 68% la 80%.
Față de anul trecut, românii văd mai prost economia, propriile venituri, dar și organizația în care lucrează
Dacă ne uităm doar la ultimele două trimestre, cifrele arată aproape la fel. Indexul Consumer Sentiment stă la -0,90 în Q1 2026 și -0,93 în Q2 2026, o diferență prea mică pentru a conta. Comparat cu Q2 2025 însă, același indicator a coborât de la -0,73 la -0,93. Scala de măsurare este de la -2 (foarte pesimist) la +2 (foarte optimist).
Q2 2025 a fost trimestrul alegerilor prezidențiale, un context care poate explica parțial de ce nivelul de atunci era mai puțin negativ. Aceste date nu trebuie privite izolat. Fiecare trimestru are contextul lui: alegeri, măsuri fiscale, o moțiune de cenzură, iar oamenii îl absorb și îl duc mai departe în felul în care își evaluează propriul trai. De asta MKOR măsoară acest indicator trimestrial, nu o dată pe an: un singur val arată o stare, seria de date arată o direcție.
Aceeași tendință apare peste tot: evaluarea pe care oamenii o dau situației financiare a gospodăriei a coborât de la -0,58 la -0,86, la fel și în privința economiei țării (a scăzut de la -1,16 la -1,27), respectiv a propriei organizații (în coborâre de la -0,45 la -0,66). Practic, oamenii au impresia că o duc din ce în ce mai rău.
Sistemul sanitar a câștigat cea mai multă încredere în trei ani, justiția a pierdut cel mai mult
Studiul MKOR a analizat și evoluția încrederii în instituții. Media, pe o scală de la 1 la 7, e aproape neschimbată în trei ani, 3,37 în 2023, 3,42 în 2026, dar ascunde o schimbare de ierarhie. Sistemul sanitar a urcat cel mai mult (de la 3,6 la 4,0), în timp ce Justiția a pierdut cel mai mult (de la 3,4 la 3,1); Băncile au urcat aproape la fel de mult ca sănătatea.
Doar în ultimul an, Biserica a pierdut cel mai mult teren dintre instituțiile în scădere, iar Parlamentul, Partidele politice și Administrația locală au mai coborât ușor.
Clasamentul are însă un plafon care spune mai mult decât modul cum sunt ierarhizate instituțiile. Din cele 14 instituții evaluate, niciuna nu trece de 5 din 7. Pe primul loc e Școala, cu 4,7, urmată de Companiile private, cu 4,3. Pe locul trei sunt la egalitate încrederea în alți oameni și în Sistemul sanitar, cu 4,0. La celălalt capăt, Partidele politice au 1,9.
Pentru orice organizație ori instituție care lucrează cu publicul larg, asta înseamnă că încrederea se câștigă (sau se pierde) la fiecare interacțiune, iar punctul de plecare e mai jos decât ne-am aștepta.
În 2026, cheltuielile de bază rămân prima grijă a familiilor
Rata de inflație pe care o estimează românii a scăzut de la 21% la 16% în cei trei ani de studiu, dar presiunea resimțită a crescut: 75% spun că prețurile au crescut semnificativ.
Întrebați care sunt primele trei aspecte care îi îngrijorează în privința propriei familii, mai mult de jumătate dintre români, 52% dintre români menționează cheltuielile de bază, de departe, principala îngrijorare.
Urmează nivelul salariilor (42%), sănătatea fizică (37%), siguranța locului de muncă (32%) și nivelul impozitelor și taxelor (31%). Patru dintre primele cinci griji ale familiei sunt despre bani, pentru că și siguranța locului de muncă înseamnă tot venit.
Restul listei stă sub 20%. Costurile serviciilor medicale sunt menționate de 20% dintre respondenți, îngrijirea copiilor sau a vârstnicilor și sănătatea mentală de câte 16%, calitatea educației de 15%.
„Pesimismul românilor nu a crescut în linie dreaptă. În Q2 2024 a coborât la 59%, cel mai mic nivel din toată seria, iar de atunci a urcat la 87%. Dar ce s-a schimbat nu e doar intensitatea, ci natura grijii. Rata de inflație pe care o estimează românii a scăzut de fapt, de la 21% la 16%, și totuși 75% spun acum că prețurile au crescut semnificativ. Presiunea resimțită s-a mutat de la prețuri la venit: patru dintre primele cinci griji ale familiei sunt acum despre bani. E o îngrijorare legată de stabilitate economică, nu doar de preț. Și este o îngrijorare pe care companiile nu o pot rezolva cu o reducere. Comparativ cu anul trecut, toate cifrele importante ale studiului merg în aceeași direcție: mai puțină încredere, mai puțin optimism, mai puțină speranță în propria organizație. Eroziunea e lentă și tocmai asta o face greu de observat din interior.” – Cori Cimpoca, Founder & CEO MKOR
Cercetarea Consumer Sentiment România poate fi accesată gratuit la:
https://mkor.ro/studii/consumer-sentiment-romania-2026/
Metodologia studiului
Datele sunt extrase din studiul Consumer Sentiment România, serie trimestrială Q3 2023 – Q2 2026.
- Eșantion: 1.000–2.486 respondenți per trimestru, rezultate ponderate
- Reprezentativitate: național, pe gen, vârstă și distribuție geografică
- Target: populația generală a României
- Metodă de cercetare: sondaj de opinie online (CAWI), prin Panelul MKOR
- Perioada de colectare: Q3 2023 – Q2 2026 cu 12 măsurători trimestriale
- Marja de eroare: ±3,1% pentru eșantionul întreg
Despre MKOR
MKOR (https://mkor.ro/) este o agenție de cercetare de piață B2B fondată în 2012, cu sediul în București. Agenția colectează și analizează date despre consumatori, concurență și dinamica pieței și transformă concluziile în recomandări ușor aplicabile pentru decizii informate.
Cu 500+ proiecte livrate pentru 200+ companii din 20+ industrii și un panel propriu de 100k+ respondenți, MKOR operează sub certificare ISO 9001 și este membră ESOMAR.
