Prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Brașov, Adrian Radu, a făcut lumină în cazul accidentului în care doi oameni au murit, iar un al treilea a fost grav rănit. Ancheta a scos la iveală un istoric medical vechi, lipsa tratamentului în ultimii ani și o întrebare grea: cum a ajuns șoferul să fie declarat apt pentru conducere în 2020, deși avea această afecțiune?
La trei zile după tragedia de pe strada Mureșenilor, ancheta începe să contureze un tablou mult mai complex decât cel din primele ore. Potrivit declarațiilor făcute de Adrian Radu, prim-procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Brașov, șoferul în vârstă de 50 de ani avea un istoric medical important, fiind diagnosticat cu o boală cronică neurologică încă de la vârsta de 18 ani.
Procurorul nu a dorit să precizeze public diagnosticul, însă a explicat că afecțiunea nu este, în sine, incompatibilă cu statutul de conducător auto, însă presupune monitorizare și respectarea tratamentului: „Nu, nu este absolut incompatibilă cu statutul de șofer. Dar, bineînțeles că trebuie monitorizată, ca orice boală care poate afecta psihic o persoană și modifică starea unei persoane în împrejurări, îți impune responsabilitate, tratament și urmarea tratamentului”, a declarat Adrian Radu.
Problema apare în momentul în care anchetatorii au verificat istoricul tratamentului. Ultima prescripție medicală identificată datează din 2022, iar în momentul accidentului bărbatul nu mai urma un tratament medicamentos. „Ultimul tratament medicamentos s-a prescris în 2022, i-a fost prescris. Recent nu avea un tratament.”
Mai mult, anchetatorii au stabilit, la acest moment, ca ipoteză de lucru că șoferul nu a mai urmat tratamentul și nu a mai fost monitorizat corespunzător de un medic curant.
„Avea o indicație și în cercetările pe care noi le-am făcut până în prezent, aceasta este ipoteza de lucru, că nu a beneficiat, nu a urmat un tratament prescris și care să fi fost monitorizat de către un doctor, medic curant”, a explicat prim-procurorul.
De ce a renunțat la tratament este, deocamdată, o întrebare la care anchetatorii nu au un răspuns public.
Cum a fost declarat apt pentru conducere?
Poate cea mai sensibilă informație prezentată de Adrian Radu este legată de permisul de conducere. Șoferul avea acest istoric medical de zeci de ani, iar în 2020 și-a schimbat permisul și a trecut prin evaluări medicale. Potrivit procurorului, unul dintre medicii care îi cunoșteau istoricul ar fi sesizat Poliția Rutieră în vederea retragerii permisului.„Unul din medici, a anunțat organele de poliție rutieră pentru retragerea permisului de conducere.”
Cu toate acestea, în 2020, bărbatul a fost declarat apt pentru a conduce: „În 2020 a fost schimbat permisul de conducere. A fost în fața unor medici… A fost declarat apt să conducă.”.Procurorul a precizat însă că eventualele nereguli privind modul în care a fost evaluat medical șoferul reprezintă o chestiune distinctă de dosarul accidentului.
„Această investigație ar putea să fie una colaterală și care încă nu face obiectul acestei anchete. Noi am preluat o cauză de ucidere din culpă, iar ipoteza pe care dumneavoastră o enunțați este o ipoteză care ar putea să facă obiectul unei alte fapte, altei cauze.”, a mai explicat Adrian Radu.
Ipoteza medicală, în centrul anchetei
Potrivit declarațiilor procurorului, șoferul nu se afla sub influența alcoolului sau a drogurilor. În aceste condiții, starea medicală a devenit una dintre principalele direcții ale cercetărilor. Anchetatorii încearcă să stabilească dacă lipsa tratamentului și a monitorizării medicale a avut legătură directă cu pierderea controlului autoturismului.
„Ceea ce, din verificările noastre, în cercetările noastre, nu s-a întâmplat în ultimii trei ani, patru ani, cu șoferul, și despre care noi avem ca principală bănuială că a fost reprezentat cauza principală a accidentului”, a spus Adrian Radu.
Șoferul le-ar fi spus anchetatorilor că nu își amintește momentul producerii accidentului și că și-a recăpătat percepția asupra situației la spital. El a recunoscut, de asemenea, în fața anchetatorilor, existența afecțiunii medicale.
Două vieți pierdute, dar și o analiză rece a măsurii preventive
În cazul unui accident soldat cu două decese și o victimă grav rănită, reacția firească a opiniei publice este una de revoltă. Din punct de vedere juridic, însă, procurorii trebuie să facă o distincție între gravitatea rezultatului și condițiile în care poate fi dispusă o măsură preventivă. Adrian Radu a explicat că o eventuală măsură preventivă nu reprezintă o pedeapsă și trebuie analizată prin prisma necesității și proporționalității: „Orice măsură preventivă nu este o măsură care sancționează, este o măsură care previne. Are ca scop să fie necesară și proporțională. Necesitatea unei măsuri preventive nu se estimează doar în raport de gravitatea infracțiunii, ci mai degrabă de cât de prezent ar putea să fie inculpatul la procesul penal sau ar putea să îl stragă, iar proporționalitatea ei trebuie văzută și în raport de criterii privind pericolul social.”
În acest context, procurorul a invocat și trecutul rutier al șoferului, care, în cei aproximativ 30 de ani de când deține permis, ar fi avut doar două sau trei contravenții. Este un detaliu care poate părea greu de digerat în fața unei tragedii în care doi oameni și-au pierdut viața, însă explicația procurorului ține de criteriile juridice care trebuie aplicate într-un astfel de dosar penal.
„În cazul de față vorbim despre un conducător auto care pe parcursul a trei decenii de când are permis de conducere a avut doar două sau trei contravenții la activ. Astfel că nu poate fi antrenată în această discuție necesitatea absolută a unei măsuri preventive.”
Ancheta continuă, iar în perioada următoare vor fi audiate persoane care se aflau în zona accidentului și vor fi analizate în continuare documentele medicale și toate împrejurările în care s-a produs tragedia.
Dacă șoferul avea o boală cunoscută de zeci de ani, dacă ultimul tratament identificat datează din 2022 și dacă exista chiar o sesizare privind permisul, cum a fost posibil ca el să ajungă în continuare la volan?
