S-a decis! Ministerul Afacerilor Interne a anuntat sambata demararea procedurilor de redimensionare a schemelor de personal din prefecturi. Oficial, masura este prezentata drept o incercare de eficientizare a activitatii institutiilor din teritoriu, prin adaptarea numarului de posturi la marimea judetului si la volumul de acte care trebuie verificate.
Potrivit planului anuntat de minister, cele mai multe posturi vor reveni Prefecturii Municipiului Bucuresti, unde schema va cuprinde 45 de angajati. La polul opus se afla prefecturile din Ilfov, Giurgiu si Covasna, fiecare cu cate 33 de posturi. Judetul Brasov va avea alocate 36 de posturi.
Desi Ministerul Afacerilor Interne sustine ca aceasta reorganizare urmareste eficientizarea activitatii, in realitate masura pare mai degraba o mimare a restructurarilor. In loc sa fie eliminate functiile politice introduse in ultimii ani pentru a recompensa partidele aflate la guvernare, autoritatile par pregatite sa taie tocmai din randul functionarilor care muncesc efectiv in aceste institutii.
Printre primele posturi care ar trebui analizate serios se afla cel de al doilea subprefect si functia de secretar general al prefecturii, pozitii considerate de multi angajati drept create strict pe criterii politice. Aceste functii au aparut in contextul negocierilor dintre partide pentru impartirea influentei in teritoriu si nu ca urmare a unei nevoi reale administrative.
Cu toate acestea, ministrul Catalin Predoiu pare hotarat sa protejeze zona politica, in timp ce restructurarile risca sa loveasca in functionarii care duc greul activitatii zilnice din prefecturi. Angajatii din sistem spun ca eliminarea posturilor administrative ar afecta direct capacitatea institutiilor de a verifica actele administrative ale primariilor si consiliilor locale.
Mai mult, costurile pentru functiile politice nu sunt deloc mici. Numai postul de subprefect presupune pentru stat o cheltuiala de aproximativ 16.000 de lei pe luna, suma considerabila pentru o functie despre care multi sustin ca nu se justifica in actuala forma.
Specialiștii susțin ca Guvernul mimeaza eficientizarea administratiei. In timp ce se anunta reduceri sau inghetari in diverse domenii sociale, de la burse pana la indemnizatii pentru mame, subventiile pentru partide raman la niveluri de milioane de euro lunar. Astfel, economiile reale la buget sunt puse pe umerii cetatenilor si ai angajatilor din sistemul public, in timp ce structurile politice raman protejate.
In acest context, restructurarea prefecturilor risca sa devina un nou exemplu de reforma facuta doar pe hartie, in care posturile politice raman intacte, iar oamenii care muncesc sunt cei care platesc pretul asa-zisei eficientizari.
