Cu un buget de promovare de doar 2 milioane de euro, România practic nu există pe harta deciziilor turistice europene.
București / Brașov
Imaginile de anul trecut cu șezlonguri goale pe litoralul românesc au generat numeroase dezbateri despre o posibilă criză a turismului național. În realitate, situația reflectă mai degrabă o corecție a turismului intern decât o scădere a interesului internațional pentru România, consideră Christian Macedonschi, expert în turism și inițiatorul rețelei vorbitorilor de limbă germană din ospitalitatea românească.
Reducerea voucherelor de vacanță a afectat în principal turiștii români, care reprezentau majoritatea vizitatorilor de pe litoral. Turiștii străini nu au fost niciodată beneficiari ai acestui mecanism, ceea ce explică de ce scăderea actuală nu poate fi interpretată drept o retragere a pieței internaționale.
„Nu asistăm la o criză a turismului internațional, ci la finalul unei dependențe de turismul intern susținut artificial. Turiștii străini nu au dispărut, ei nu au fost niciodată atrași suficient de mult printr-o strategie coerentă de promovare externă”, afirmă Christian Macedonschi.
România nu trebuie să concureze ca destinație clasică de plajă
În competiția cu destinații consacrate precum Grecia, Turcia sau Bulgaria si mai nou Albania, litoralul românesc întâmpină dificultăți în a se impune exclusiv prin oferta de tip „soare și plajă”. Potrivit specialistului, avantajele reale ale României sunt altele.
„Forța României nu este turismul de masă, ci autenticitatea: natura încă nealterată, patrimoniul cultural, diversitatea multiculturală, gastronomia regională și vinurile excelente. Acestea sunt elementele care diferențiază România într-o Europă turistică tot mai standardizată”, explică Macedonschi.
El consideră că litoralul devine competitiv pentru turiștii internaționali doar atunci când este integrat într-un produs turistic complex.
„Un concediu la Marea Neagră capătă sens pentru turistul străin atunci când este combinat cu Delta Dunării. Această asociere între litoral și una dintre cele mai valoroase rezervații naturale ale Europei poate transforma România într-o destinație unică.”
Bugetul de promovare – punctul critic al turismului românesc
Principala vulnerabilitate rămâne nivelul extrem de redus al promovării internaționale. România alocă aproximativ 2 milioane de euro anual pentru marketing turistic extern.
Cu un buget de 2 milioane de euro, care a fost oricum mult prea mic, România practic nu există în competiția globală a destinațiilor turistice. Vizibilitatea internațională nu se poate construi simbolic, ci doar prin investiții constante.
Christian Macedonschi propune creșterea urgentă a bugetului de promovare la minimum 10 milioane de euro anual.
„Dacă majorăm bugetul de promovare la 10 milioane de euro și ne concentrăm strategic pe piețele principale, în special Germania, Austria și Elveția vom reuși cu siguranță să atingem obiectivul de dublare a numărului de turiști străini în România în următorii ani.”
Surse de finanțare deja existente
Potrivit acestuia, finanțarea poate fi realizată fără presiune suplimentară asupra bugetului public.
Resursele pot proveni din economiile rezultate din reducerea voucherelor de vacanță și din veniturile generate de taxa turistică. Practic, vorbim despre mutarea accentului de la subvenționarea cererii interne către crearea cererii internaționale.
Momentul unei schimbări de paradigmă
Expertii din turism consideră că situația actuală reprezintă o oportunitate strategică pentru repoziționarea turismului românesc.
Situația de pe litoral nu este un eșec, ci un semnal clar că modelul bazat aproape exclusiv pe turism intern și stimulente temporare și-a atins limitele. România trebuie să își spună povestea în lume.
Concluzia este una clară: România dispune de toate ingredientele unei destinații europene competitive, natură, cultură, istorie și gastronomie însă fără o promovare internațională adecvată aceste avantaje rămân insuficient valorificate.
România nu duce lipsă de atractivitate turistică. Duce lipsă de vizibilitate.
