Traficul rutier, principala cauză a poluării din Brașov

Având în vedere rezultatele obţinute în urma evaluării calităţii aerului la nivel naţional, Brașovul se încadrează în regimul de gestionare I pentru indicatorii dioxid de azot/oxizi de azot (NO2/NOx) şi particule în suspensie (PM10, PM 2,5), impunându-se astfel elaborarea Planului integrat de calitate a aerului adaptat acestor emisii.

Poluanții atmosferici identificați în zonelor urbane au ca proveniență principală următoarele activități: arderea combustibililor fosili în surse staționare (centrale termoelectrice, centrale termice de diferite puteri şi cu diferite destinații, arderi în procese industriale); traficul rutier; arderea combustibililor fosili în surse mobile (autovehicule, utilaje mobile nerutiere, locomotive Diesel); stocarea şi distribuirea produselor petroliere; distribuirea gazelor naturale; spălătorii; depozitarea deşeurilor municipale; construirea, reabilitarea, demolarea de clădiri cu diverse destinații; construirea, reabilitarea şi întreținerea elementelor infrastructurii de transporturi, a rețelelor edilitare, a parcurilor şi spațiilor verzi; procese industriale diverse.

”Concluziile privind emisiile de poluanţi generate de activităţile din municipiul Brașov relevă că din cauza unor particularităţi legate de modelul urban al aglomerării (metropolă urbană dezvoltată pe matricea unei aşezări medievale, cu străzi înguste), caracterul microclimatic imprimat de geografia particulară în măsură a genera episoade de inversiune termică şi „curgere” a maselor de aer de-a lungul versantului Muntelui Tâmpa), ritmul dezvoltării urbanistice și industriale din ultimele decenii, creşterea accelerată a parcului auto, condițiile de mediu au cunoscut până la un moment dat o înrăutăţire, ceea ce a reprezentat temeiul acordării unei atenţii particulare în direcţia identificăii unor soluţii corective. Pornind de la modelele de dispersie la nivelul cărora s-au aplicat măsurile din cadrul scenariilor propuse, se prefigurează o scădere a noxelor sub valorile limită, păstrându-se însă rezerve legate de dinamica meteo-climatică ce dă particularitate zonei studiate. De subliniat faptul că seturile de măsuri nu pot fi implementate instantaneu, drept pentru care efectele de aşteptat se vor întinde pe o plajă de timp ce depinde direct de ritmul de adoptare al acestora. Cu toate acestea, coroborarea unor eforturi, dublate de investiţii consistente de mediu, inclusiv în direcţia extinderii reţelelor de monitorizare a aerului, vor conduce spre identificarea celor mai potrivite soluţii locale de gestiune, astfel încât problematica de mediu să poată fi adresată în mod eficient”, se arata intr-un comunicat al Primariei Brasov.

Măsurătorile efectuate, în perioada 2010 – 2017, de către Rețeaua automată de monitorizare a calității aerului a municipiului Brașov (cu cinci puncte fixe de măsurare), au revelat că traficul rutier este principalul vinovat atât pentru nivelurile ridicate de oxizi de azot, cât și pentru particule (PM10 şi PM2,5), unde nivelul se apropie de valorile limită anuale. În consecință, principalele măsuri propuse vizează: limitarea şi gestionarea mai eficientă a traficului în zona centrală a municipiului; salubrizarea mai eficientă a străzilor; promovarea, îmbunătățirea şi extinderea transportului public; eliminarea autovehiculelor vechi din circulație; continuarea implementării proiectelor majore de infrastructură; reabilitarea rețelelor de distribuție a energiei termice; continuarea programelor de reabilitare termică a blocurilor de locuințe, întreținerea şi extinderea spațiilor verzi, renaturarea terenurilor degradate supuse eroziunii eoliene.

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: