Tifosul, tuberculoza și gripa de acum 101 ani

În paginile Gazetei Transilvaniei de acum mai bine de 100 de ani am găsit de curând unele articole cu referire la bolile de plămâni ce făceau victime la vremea aceea în Brașov și în țară.

Suntem convinși că după război, mulți dintre brașovenii acelor vremuri, ca și românii din noua Românie Mare nu diferențeau imediat bolile „obișnuite” ale vremii,  tifosul exantematic și epidemiile de vărsat, care au făcut ravagii în timpul războiului cu noua gripă, cunoscută  ulterior sub numele de „gripa spaniolă”. Aceste boli și mai ales noul virus au omorât în decurs de 2 ani peste 50 de milioane de oameni din întreaga lume, dar mai ales în Europa și America. Boala aceasta, gripa, a dispărut la un moment dat, prin anul 1920.

Iată, în ziua de astăzi, acest nou virus, Coronavirus 19, pe fondul globalizării, a transportului  mult mai ieftin și mai rapid s-a răspândit în decurs de numai 2 luni pe tot globul, afectând milioane de oameni, exact ca acum mai bine de un veac.

Am găsit și multe similitudini, de la răspândirea rapidă a virusului de atunci, dar și măsurile de carantinare și izolare propuse de autorități acum mai bine de 100 de ani cu cele din ziua de astăzi.

În numărul 87 al Gazetei Transilvaniei din anul 1919, luna mai, avem date despre situația santiară de atunci dintr-un articol intitulat: „Epidemiile de vărsat și tifos exantematic”. Autorul ne spune că: „În ultimul timp s-au constatat cazuri numeroase de variolă în județul Brașov și câteva de tifos exantematic.” Măsurile de carantinare a localităților erau considerate importante și atunci, iată ce scrie autorul: ”Credem că în afară de măsurile de izolare luate în localitățile contaminate, să nu mai permită eșirea din comunele infectate, fără carantină. Măsura este absolut necesară și față de comunele din țară unde epidemiile de vărsat și tifos exantematic fac destule victime. Mai ales în circulațiunea pe calea ferată trebuie să se ia măsuri ca să nu poată călători fără carantină cei din localitățile contaminate.”  Sistemul medical era și la acea vreme destul de precar, mai ales că era după un război care a durat 4 ani. Și totuși avem cîteva relatări și sfaturi utile mereu. „Ar fi de dorit:  cine vine dintr-o astfel de localitate să se anunțe medicilor oficioși, ca în caz de trebuință să se poată lua măsuri. Anunțarea se va face fără vre-o plată, fiind de interes general măsura aceasta”.

La Brașov în lunile de vară ale anului 1919 o bună organizare și sprijin filantropic pentru ajutorarea oamenilor bolnavi a venit din partea doamnei Maria B. Baiulescu, președinta Reuniunii femeilor române. Aceasta, după mai multe întâlniri cu Majestatea Sa Regală, Regina Maria a României, care patrona Societatea Profilaxia, a organizat o chetă, apoi alte activități în oraș prin care s-au strâns bani pentru ajutorarea  bolnavilor de tuberculoză.

Într-un articol de ziarul Gazeta Transilvaniei din 8 iunie 1919 avem titlul ”Contra tuberculozei”- „Dați- vă obolul cu toții”. Cu această ocazie mai multe doamne și domnișoare din Brașov, coordonate de Maria Baiulescu, sub patronajul Societății Profilaxia și a Majestății Sale Regina Maria au strîns bani la ieșirea din biserci, pe străzi,  din casele oamenilor. Acestea solicitau „obolul- (ajutorul) din care vor face armă de apărare contra microbilor ce seceră atâtea victime”

Rezultatele chetei au fost bune, strngându-se câteva  mii de coroane de la Reuniunea femeilor române, de la Comenduirea pieței, Asociația femeilor săsoaice, dar și de la unele restaurante și cafenele de atunci, din care amintim : ”Coroana”, „Transilvania”,restaurantul „Gabor”, „Gaura dulce”, „Omnia”, „Calul alb”. În alt articol vom continua cercetările noastre privind starea epidemiei de acum 100 de ani, poate, de ce nu, putem învăța ceva și pentru ce se întâmplă în zilele noastre.

A consemnat, muzeograf, Ovidiu Savu

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: