Modificările aduse infracțiunilor silvice

  • Fapta de tăiere ilegală și/sau furt de arbori, va constitui infracțiune indiferent de cuantumul prejudiciului cauzat, chiar și în cazul tăierii și/sau sustragerii unui singur arbore.
  • Totuși, “modificările aduse infracțiunilor prevăzute în Codul silvic, nu sunt suficiente pentru a descuraja și reduce activitățile infracționale de acest gen.” este de părere Ioana Zorilă, avocat Iordăchescu & Asociații.

 

 

CLUJ-NAPOCA, 10 Noiembrie 2020: Exploatarea ilegală a materialului lemnos reprezintă o problemă majoră cu care țara noastră se confruntă de mult timp, combaterea acestui fenomen devenind o prioritate deosebită a autorităților în ultima perioadă.

 

Astfel, în încercarea de a stopa acest fenomen, a fost adoptată Legea nr. 197 din 07.09.2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 46/2008 – Codul silvic, publicată în Monitorul Oficial  nr. 823 din data de 08.09.2020, legiuitorul prevăzând o serie de modificări în cazul infracțiunilor silvice, pe care le vom prezenta în continuare.

 

  1. Infracțiunea de distrugere de material lemnos din fondul forestier național (art. 107 Cod silvic)

 

Potrivit noilor reglementări, art. 107 alin. (1) prevede că ruperea, distrugerea, degradarea ori scoaterea din rădăcini, fără drept, de arbori, puieți sau lăstari din fondul forestier național, indiferent de forma de proprietate, constituie infracțiune silvică și se pedepsește, în această situație modalitatea de sancționare rămânând nemodificată.

 

După alin. (1) se introduce un nou alineat, alin. (1¹) care prevede că tăierea fără drept de arbori din fondul forestier național, indiferent de forma de proprietate, constituie infracțiune silvică și se pedepsește după cum urmează:

 

  1. cu închisoare de la 6 luni la un an sau cu amendă, dacă valoarea prejudiciului produs este de până la 5 ori prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la data constatării faptei;
  2. cu închisoare de la un an la 3 ani, dacă valoarea prejudiciului produs este cuprins între limita prevăzută la lit. a) și de cel mult 20 de ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă la data constatării faptei;
  3. cu închisoare de la 2 la 7 ani, dacă valoarea prejudiciului produs este de cel puțin 20 de ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, la data constatării faptei.

 

Infracțiunea are și variante agravate, care nu au suferit modificări, cu excepția părții introductive a alin. (2) al art. 107 Cod silvic, care prevede faptul că limitele speciale ale pedepselor prevăzute la alin. (1) și (1¹) se majorează cu jumătate, în cazul în care faptele au fost săvârșite în următoarele împrejurări:

  1. de o persoană având asupra sa o armă sau o substanță narcotică ori paralizantă;
  2. în timpul nopţii;
  3. în pădurea situată în arii naturale protejate de interes naţional;
  4. de personal silvic.

 

Tentativa la infracțiunea prev. de art 107 Cod silvic este posibilă și se pedepsește potrivit alin. (3) al aceluiași articol. În continuare, după alin. (3), se introduce un nou alineat, alin. (4), care prevede că prejudiciile inevitabile constatate de către personalul silvic abilitat, ca urmare a activităților autorizate de exploatare a lemnului, nu constituie infracțiuni, cu condiția ca operatorul economic care exploatează să depună la ocolul silvic o solicitare scrisă în care să specifice volumul prejudiciat.

 

  1. Infracțiunea de furt de material lemnos (art. 109 Cod silvic)

 

În conținutul art. 109 din Codul silvic, privind furtul de material lemnos, noua lege modifică partea introductivă a alineatului (1), prevăzând că furtul de puieți sau lăstari care au fost tăiați ori scoși din rădăcini, din păduri, perdele forestiere de protecție, din terenuri degradante care au fost ameliorate prin lucrări de împădurire, constituie infracțiune și se pedepsește, modalitatea de sancționare rămânând și în această situație nemodificată.

 

În continuare, se introduce alin. (1¹): Furtul de arbori doborâți sau rupți de fenomene naturale ori de arbori care au fost tăiați ori scoși din rădăcini, din păduri, perdele forestiere de protecție, din terenuri degradate care au fost ameliorate prin lucrări de împădurire și din vegetația forestieră din afara fondului forestier național constituie infracțiune și se pedepsește. Arătăm faptul că limitele de pedeapsă și condițiile în care acestea se aplică, stabilite în cadrul art. 109 alin. (1¹ ) sunt aceleași ca și cele prevăzute de art. 107 alin. (1¹) prezentat în secțiunea anterioară, astfel că nu le vom mai relua. De asemenea, potrivit alin. (2) al art. 109 Cod silvic, în varianta agravată, fapta se comite în aceleași împrejurări descrise în cuprinsul art. 107 alin. (2) Cod silvic, limitele de pedeapsă majorându-se și în acest caz cu jumătate.

 

III. Principalele modificări aduse infracțiunilor prevăzute de art. 107, respectiv 109 Cod silvic

 

“Cea mai importantă modificare adusă prin Legea nr. 197 din 07.09.2020 în materia infracțiunilor prezentate este înlăturarea condiționării existenței infracțiunilor de tăiere, respectiv furt de arbori, de cuantumul pagubei produse.” afirmă Ioana Zorilă, avocat Iordăchescu & Asociații.

 

Potrivit vechii reglementări, pentru a putea fi reținute infracțiunile de tăiere ilegală și/sau furt de arbori, era necesară îndeplinirea unei condiții de gravitate a prejudiciului, respectiv, să se fi produs o pagubă ce depășea de 5 ori prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior pe fiecare act material în parte, sau cumulat pe cel puțin două acte materiale comise în interval de un an. Ca atare, în măsura în care fapta de tăiere ilegală și/sau furt de arbori nu cauza un prejudiciu care să depășească de cel puțin 5 ori prețul unui metru cub de masă lemnoasă, nu se putea reține săvârșirea unei infracțiuni la regimul silvic, fapta putând atrage în acel caz răspunderea disciplinară, materială, civilă sau contravențională.

 

În actuala reglementare, având în vedere înlăturarea acestei condiții, fapta de tăiere ilegală și/sau furt de arbori, va constitui infracțiune indiferent de cuantumul prejudiciului cauzat, chiar și în cazul tăierii și/sau sustragerii unui singur arbore.

 

O modificare mai puțin așteptată, însă la fel de importantă, este acea că s-a procedat la dezincriminarea tăierii fără drept de material lemnos din afara fondului forestier național. Astfel, noua formă a articolului 107 Cod silvic nu mai prevede ca fiind infracțiune tăierea fără drept de arbori din vegetația forestieră aflată în afara fondului forestier național, prevăzută în vechea reglementare. “Apreciem că legiuitorul ar trebui să-și reconsidere poziția față de acest aspect, având în vedere faptul că în afara fondului forestier național se află potrivit rezultatelor Inventarului Forestier Național, peste 500.000 ha de păduri, care rămân astfel fără protecție, fiind expuse defrișării în mod “legal”.” este de părere Av. Ioana Zorilă.

 

Un alt element de noutate adus de Legea nr. 197/2020 infracțiunilor prevăzute de art. 107, respectiv 109 Cod silvic, constă în modificarea limitelor de pedeapsă și a condițiilor în care acestea se aplică.

 

Anterior modificării Codului silvic, infracțiunile analizate se pedepseau după cum urmează:

  1. cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, dacă valoarea prejudiciului produs este de cel puţin 5 ori mai mare decât preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la data comiterii faptei;
  2. cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, dacă valoarea prejudiciului produs nu depăşeşte limita prevăzută la lit. a), dar fapta a fost săvârşită de cel puţin două ori în interval de un an, iar valoarea cumulată a prejudiciului produs depăşeşte limita prevăzută la lit. a);
  3. cu închisoare de la un an la 5 ani, dacă valoarea prejudiciului produs este de cel puţin 20 de ori mai mare decât preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la data comiterii faptei;
  4. cu închisoare de la 2 la 7 ani, dacă valoarea prejudiciului produs este de cel puţin 50 de ori mai mare decât preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, la data comiterii faptei.

 

Față de cele menționate la început, se observă o aparentă reducere a limitelor de pedeapsă în unele situații, însă, în concret, modificările survenite conduc la o înăsprire a tratamentului sancționator. “Raportat la acest aspect precizăm că, pe lângă eliminarea valorii minime a prejudiciului  – necesar a fi cauzat pentru ca fapta să fie considerată infracțiune de tăiere ilegală/furt de arbori -, legiuitorul a dispus și modificarea variantelor agravate care se realizează prin depășirea valorilor expres indicate ale prejudiciului produs prin săvârșirea infracțiunii. De asemenea, a fost eliminată și condiția prevăzută la lit. b), – fapta să fi fost săvârșită de cel puțin 2 ori într-un interval de un an, iar valoarea cumulată a prejudiciului să depășească limita prev. la lit. a) – în contextul în care, potrivit noilor reglementări, fapta va constitui infracțiune indiferent de valoarea prejudiciului cauzat și deci de frecvența și numărul actelor materiale.” Av. Ioana Zorilă.

 

Nu în ultimul rând, după cum s-a arătat mai sus, în cadrul art. 107 Cod silvic a fost introdus alin. (4), care elimină din sfera incidenței dreptului penal prejudiciile cauzate ca urmare a activităților autorizate de exploatare a materialului lemnos, cu condiția însă ca operatorul economic care exploatează să depună la ocolul silvic o solicitare scrisă în care să specifice volumul prejudiciat.

În final, precizăm că în privința infracțiunilor prev. de art. 107 și 109 Cod silvic săvârșite anterior modificărilor intervenite prin Legea nr. 197/2020 se va aplica legea penală mai favorabilă potrivit art. 5 din  Codul penal, care poate fi, în funcție de împrejurările concrete ale cauzei, fie legea veche, fie cea nouă.

 

  1. Infracțiunea de transportare de materialului lemnos fără documentele specifice (art. 68 alin. (2¹) Cod silvic)

 

Potrivit art. 68 alin. (1) Cod Silvic, Materialele lemnoase, indiferent de provenienţa lor, se transportă numai însoţite de documente specifice de transport, din care să rezulte cu certitudine legalitatea provenienţei acestora. Totodată, potrivit alin. (2), sunt interzise primirea spre încărcare şi transportul cu orice mijloace de transport al materialelor lemnoase neînsoţite de documentele de transport prevăzute la alin. (1).

 

Legea nr. 197/2020 introduce două noi alineate, alin. (2¹) și (2²), având următorul cuprins:

alin. (2¹) – transportul cu orice mijloace de transport al materialelor lemnoase, în volum de peste 10 m³, neînsoțite de documentele specifice de transport prev. la alin. (1), constituie infracțiune și se sancționează cu amendă sau cu închisoare de la 6 luni la un an și cu confiscarea materialelor lemnoase care fac obiectul transportului.

 

alin. (2²) – sunt supuse confiscării mijloacele de transport materiale lemnoase și orice alte bunuri care au fost folosite, în orice mod, sau destinate a fi folosite la săvârșirea infracțiunii prevăzută la alin. (2¹).

 

Legiuitorul introduce în sfera dreptului penal transportul materialului lemnos fără documente specifice, însă instituie un prag (cel puțin discutabil) de peste 10 m³ pentru ca fapta să fie considerată infracțiune. Astfel, pentru a se putea reține infracțiunea prev. de art. 68 alin. (2¹) Cod silvic, este necesar a fi îndeplinite cumulativ două condiții,  1 – transportul să se desfășoare fără documentele specifice, 2 – materialul lemnos transportat în aceste condiții să aibă un volum de peste 10 m³. În lipsa întrunirii celor două condiții, fapta nu va constitui infracțiune, ci va putea fi sancționată contravențional.

 

“Ca opinie personală, nu vedem rațiunea sau utilitatea instituirii acestui prag, în condițiile în care scopul ar trebui să fie acela de a facilita combaterea infracțiunilor de tăiere ilegală și/sau furt de arbori. Or, în această situație, este îngreunată atât activitatea personalului silvic cât și a autorităților care ar trebui să-i surprindă în flagrant pe făptuitori, sau, deși s-ar face dovada tăierii ilegale, reținându-se infracțiunea prev. de art. 107 Cod silvic, nu ar putea fi reținută și infracțiunea prev. de art. 68 alin. (2¹) Cod silvic, în condițiile în care cantitatea de material lemnos tăiată ilegal nu ar depăși pragul de 10 m³.” Av. Ioana Zorilă.

 

“Raportat la cele prezentate, deși considerăm că este nevoie de o reformă în ceea ce privește reglementările aferente domeniului silvic, apreciem că, din păcate, modificările aduse infracțiunilor prevăzute în Codul silvic, nu sunt suficiente pentru a descuraja și reduce activitățile infracționale de acest gen.” încheie Av. Ioana Zorilă.

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: