La Brașov ar trebui să fie în jur de 400 de urși, dar sunt peste 1500. Ce vor face autoritățile județene

În 4 ani, populația de urși a crescut în județul Brașov cu aproape 500 de exemplare.

Prefectul Mihai Cătălin Văsii a avut astăzi o ședință de lucru privind gestionarea situațiilor de urgență generate de urșii periculoși din zona municipiului Brașov.
Au participat primarul municipiului, Allen Coliban, subprefecții Ambrus Izabella Agnes și Codruț Bucur, reprezentanți ai conducerilor Inspectoratului de Jandarmi Județean, Gărzii Forestiere, Gărzii de Mediu, Agenției pentru Protecția Mediului Brașov, Institutului Național de Cercetare – Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”, precum și gestionari ai fondurilor cinegetice limitrofe municipiului reședință de județ.
Prefectul Mihai Cătălin Văsii i-a informat pe cei prezenți că, după întâlnirea din 28 mai, privind gestionarea situațiilor de urgență generate de animalele sălbatice periculoase la nivelul întregului județ, a transmis ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor un memoriu referitor la înmulțirea excesivă a populației de urs în județul Brașov, cuprinzând situația efectivelor din această specie, tipologia conflictelor om-urs, nivelul pagubelor produse de speciile strict protejate (urs și lup) în perioada 2019-2021, măsurile luate la nivel local pentru gestionarea situațiilor generate de urșii periculoși, precum și situația punctelor de vedere emise privind derogările la specia urs în perioada 2019-2021.
Având în vedere numeroasele incidente om-urs și sesizările cu recurență zilnică, tot mai des în localități și gospodării, prefectul județului Brașov i-a adresat ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor rugămintea de a analiza aceste aspecte și de a dispune măsuri, la nivel central, pentru evitarea pe viitor a unor situații similare care pun în pericol sănătatea și viața populației.
Reprezentanții Gărzii Forestiere Brașov și ai Institutului Național de Cercetare – Dezvoltare în Silvicultură prezenți la întâlnirea de astăzi au arătat că din anul 2016, efectivele estimate ale speciei urs brun în județul Brașov au crescut de la 970 de exemplare la 1.052 de exemplare (2017), 1.162 de exemplare (2018), 1.287 de exemplare (2019) și 1.468 de exemplare (2020). În prezent, populația de urs în județul Brașov depășește 1.500 de exemplare, în condițiile în care efectivul optim raportat la habitatul natural al speciei este de aproximativ 400 de exemplare. În privința pagubelor evaluate, acestea s-au ridicat la valoarea de 477.833 lei în 2019, 351.994 lei în 2020 și 63.842 lei în acest an.
De asemenea, în cursul întâlnirii s-a reiterat ideea că în momentul de față relocarea exemplarelor-problemă nu mai reprezintă o soluție, din cauză că fondurile cinegetice unde se solicită relocarea nu își mai dau acordul. Și în ipoteza că ar exista acest acord, urșii respectivi fie s-ar întoarce (cum s-a întâmplat nu o dată), fie ar reprezenta probleme în zonele de relocare. ”Relocarea, chiar dacă ar exista acordul gestionarului de fond cinegetic unde aceasta se solicită, are efect doar în circa 25% din cazuri, procentaj aplicat exemplarelor tinere (de 2-3 ani). Or, în situația în care ne aflăm, chiar dacă s-ar reuși relocarea, nu ar însemna decât o cheltuială inutilă de timp, bani și resursă umană”, au afirmat specialiștii prezenți la întâlnire.
Un alt aspect scos în evidență a fost presiunea populației din zonele expuse conflictului om-urs. ”Avem exemple în alte țări în care situația nu a fost atât de gravă ca la noi și unde, în lipsa măsurilor care să țină sub control populația de urs, oamenii au început să otrăvească aceste animale pe scară largă. Temerea noastră este ca nu cumva, din cauza invadării așezărilor omenești, a gospodăriilor, din cauza pagubelor și victimelor pe care le fac, a groazei pe care au ajuns să o inspire în zonele expuse, urșii să nu devină și la noi din specie strict protejată, specie în pericol”, au opinat unii dintre particpanții la întâlnire.
Suprapopularea cu urși are efecte negative și asupra altor specii de mamifere sălbatice, care sunt vânate de aceștia și care nu mai au acces la hrănitoarele instalate în pădure, ”monopolizate” de urși.
Ca soluții ”de avarie”, pe termen scurt, au fost avansate următoarele propuneri:
– Managementul adecvat al deșeurilor, prin extinderea proiectului-pilot de instalare a containerelor anti-urs în toate zonele limitrofe municipiului Brașov și, ulterior, în măsura posibilităților, și în celelalte zone din județ expuse conflictului om-urs;
– Analiza din punct de vedere cost/eficiență a unui proiect de monitorizare a urșilor-problemă prin montarea de collare.

”Am convenit să formăm un grup de lucru din specialiști ai instituțiilor cu competențe în domeniu și gestionari ai fondurilor cinegetice, având misiunea de a avansa soluții concrete, care să le completeze pe cele adoptate până acum la nivel local și care să ne permită gestionarea mai bună, pe termen scurt, a problemei. S-a adus în discuție și necesitatea modificării legislației de bază, prin adoptarea unui management diferențiat al speciei urs și permiterea intervenției preventive în cazul aceste specii. Referindu-mă la județul Brașov, 98% din pagubele produse de animalele sălbatice sunt făcute de urs. Din punctul meu de vedere, situația în care ne aflăm nu este favorabilă nici omului, dar nici ursului. Dorim cu toții, cred, conservarea acestei podoabe a Carpaților, dar viața și avutul oamenilor sunt cel puțin la fel de importante”, a declarat, la finalul întâlnirii, prefectul Mihai Cătălin Văsii.

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: