Institutul de Cercetare Făgăraș: Lansarea Raportului Învățământul universitar din România în contextul pandemiei COVID-19: Experiențele studenților

Pandemia COVID-19 din primăvara anului 2020 a condus la sistarea cursurilor universitare din România în formatul clasic, față în față. Trecerea bruscă și neplanificată la învățământul online a generat o serie de provocări pentru studenți și cadrele didactice, care au fost nevoiți să se adapteze procesului de predare și învățare în noul cadru de organizare și comunicare. Pentru a înțelege cum au resimțit studenții această perioadă dr. Oana Lup (Asistent universitar în cadrul Facultății de Științe Socio-Umane a Universității Lucian Blaga din Sibiu și Research Fellow în cadrul Institutului de Cercetare Făgăraș) și drd. Cristina Mitrea (Asistent universitar în cadrul Facultății de Științe Socio-Umane a Universității Lucian Blaga din Sibiu) au realizat o anchetă pe bază de chestionar în perioada 26 aprilie – 30 mai a acestui an. Acest interval a corespuns în mare măsură cu perioada stării de urgență instituită în România.

 

Chestionarul a fost distribuit online în rândul studenților de la principalele universități din România. Un număr de 3.603 de studenți au participat la acest studiu, iar 2.029 au oferit răspunsuri la toate întrebările incluse în chestionar. Participanții la acest studiu sunt înmatriculați la universități din următoarele 16 orașe și centre universitare: Alba-Iulia, Bacău, Bistrița, Brașov, București, Cernica, Cluj-Napoca, Craiova, Galați, Hunedoara, Iași, Oradea, Sibiu, Suceava, Târgu-Mureș și Timișoara. Rezultatele prezentate în acest raport se bazează pe răspunsurile oferite la fiecare dintre întrebări.

 

Răspunsurile oferite de către participanții la acest studiu conturează imaginea unei treceri rapide de la un mod de predare/învățare familiar și înrădăcinat – cel față în față – la unul pentru care nu a existat nicio pregătire sau experiență anterioară, într-un context general de nesiguranță generatoare de anxietăți la nivel personal și social. Chiar dacă multe universități au oferit cursuri online, acestea au continuat să fie configurate și predate după coordonatele cursurilor față în față.

 

Insatisfacția studenților legată de cursurile online sugerează efectele lipsei de atractivitate și interactivitate a acestor cursuri și mai ales ale supra-aglomerării programului. O serie de interviuri realizate cu studenții, precum și discuțiile purtate de autoarele studiului cu alte cadre didactice, sugerează două posibile categorii de motive ale supra-încărcării programului studenților. Pe de o parte, a existat o teamă legată de o posibilă înghețare a anului universitar în condițiile în care efectele pandemiei ar fi periclitat chiar și desfășurarea online a cursurilor universitare. Reacția multor cadre didactice în fața acestei incertitudini s-a transpus într-un volum de teme mai mare decât cel preconizat, care ar fi permis încheierea situației școlare în cazul unui scenariu absolut negativ. O alta sursă pare să fie opinia unei părți a profesorilor că timpul câștigat de către studenți prin statul acasă ar trebui folosit pentru intensificarea învățării/studiului.

 

În acest context, oferta serviciilor educaționale și non-educaționale oferite studenților de către universități a fost foarte limitată, iar comunicarea despre situația și planificarea activităților din universități deficitară. Observațiile surprinse în acest raport sugerează că pentru a răspunde nevoilor studenților, universitățile din Romania vor trebui să își regândească oferta de servicii educaționale și non-educaționale oferite studenților, să îmbunătățească comunicarea cu aceștia, să ofere un program de învățare adaptat mediului online și mai ales să pregătească cursurile online ținând cont de specificitățile acestui mediu de organizare și comunicare.

 

Raportul poate fi accesat aici.

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: