Fake news sinonim cu numele candidatului PSD la Președinția României

  • Candidatul PSD la funcția de Președinte al României, doamna Viorica Dăncilă a folosit în campania electorală repetitiv cel puțin trei minciuni pe care trebuie să le dezavuăm prezentând situațiile în perspectiva lor adevărată, pe baza legii:

1) „Am ceasuri și bijuterii care nu fac 5000 de euro”. Fals.

2) „Am elaborat legea pentru votul din diaspora”. Fals.

3) „Nu am avut imunitate cât am fost premier iar Președintele are imunitate și nu renunță la ea, de aceea vreau să organizez referendum pentru eliminarea imunității Președintelui”. Fals, fals, fals.

  • Demontarea minciunilor cu argumente legale:

1) „Am ceasuri și bijuterii care nu fac 5000 de euro”. Afirmația este o minciună pentru că domana Dăncilă cu mâna ei a semnat o declarație de avere în care a trecut că deține bijuterii de valoare 5000 de euro.

Declarația de avere întocmită de doamna Dăncilă încalcă legea. Dacă bunurile deținute, cumulat depășesc 5000 de euro, trebuie declarat fiecare bun în parte cu valoarea aferentă acestuia. Prin urmare ceasul trebuia declarat și trebuia înscrisă valoarea nominală a acestuia.

Dispozițiile legale sunt clare, fiind cuprinse în Legea nr.176/2010:

Art.28 Fapta persoanelor care, cu intenţie, depun declaraţii de avere sau declaraţii de interese care nu corespund adevărului constituie infracţiunea de fals în declaraţii şi se pedepseşte potrivit Codului penal.

ANEXA Nr. 1:

DECLARAŢIE DE AVERE

Subsemnatul/Subsemnata, …………………………., având funcţia de ……………………………. la ……………………………. CNP …………………….., domiciliul …………………….., cunoscând prevederile art. 292 din Codul penal privind falsul în declaraţii declar pe propria răspundere că împreună cu familia1) deţin următoarele:

II.Bunuri mobile

Bunuri sub formă de metale preţioase, bijuterii, obiecte de artă şi de cult, colecţii de   artă şi numismatică, obiecte care fac parte din patrimoniul cultural naţional sau universal, a căror valoare însumată depăşeşte 5.000 de euro

NOTĂ:

Se vor menţiona toate bunurile aflate în proprietate, indiferent dacă ele se află sau nu pe teritoriul României la momentul declarării.”

Prima minciună demontată: ceasul trebuia declarat la valoarea sa reală, nedeclararea acestuia constituie contravenție, iar dacă se constată că nedeclararea a fost intenționată constituie infracțiune. Promovarea continuă a ideii că acel ceas nu trebuia declarat constituie un FAKE NEWS.

2) „Am elaborat legea pentru votul din diaspora”. Această afirmație este o „minciună mare cât Casa Poporului” deoarece ca membru al Comisie Speciale de Elaborare și Modificare a legilor electorale pot afirma că PSD s-a opus prin toate puterile elaborării legii privind votul în diaspora.

După umilința la care i-a supus pe românii din străinătate în 26 mai 2019, PSD s-a speriat de consecințe văzând rezultatul votului și a încercat nu respingerea ci tergiversarea propunerii legislative a PNL de modificare a votului în diaspora care prevedea 3 zile de vot, vot prin corespondență la prezidențiale și multiplicarea numărului de secții de votare din străinătate. Aceste propuneri au fost transpuse în lege ca urmare a apelului Președintelui Klaus Iohannis intervenit imediat după alegerile europarlamentare. Legea a fost adoptată de Parlament pe baza proiectului propus de PNL  după ce acesta a fost însușit cu amendamente de Comisia Specială de Elaborare și Modificare a Legilor Electorale.

A doua minciună demontată. Afirmația doamnei Dăncilă că PSD a rezolvat problemele votului în diaspora nu corespunde adevărului.

3) „Nu am avut imunitate cât am fost premier iar Președintele are imunitate și nu renunță la ea, de aceea vreau să organizez referendum pentru eliminarea imunității Președintelui”. Aceasta este cea mai gogonată minciună dintre cele trei.

Doamna Dăncilă a avut imunitate pe timpul exercitării mandatului de Prim-Ministru conform legii nr.115/1999, art.12: „Numai Camera Deputatilor, Senatul şi Preşedintele României au dreptul sa ceară urmarirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârșite în exercițiul funcției lor.”

Prin urmare doamna Viorica Dăncilă avea imunitate fiind membru al Guvernului (fără a fi parlamentar) numai Președintele putea cere urmărirea penală.

Ce a făcut doamna Dăncilă să renunțe la imunitate?! Nimic, deși avea posibilitatea de a modifica legea prin OUG și astfel să renunțe la imunitate.

Cea mai mare aberație este afirmația că Președintele nu renunță la imunitate.  Ea există pe calea jurisprudenței constituționale respectiv, decizia CCR nr.678/2014:

Imunitatea are un caracter imperativ, neconstituind un drept subiectiv la care titularul poate renunţa atunci când apreciază a fi oportun. Ea este o garanţie de ordine publică a mandatului şi, pe cale de consecinţă, poate fi invocată din oficiu, nu doar de titular, şi oricând pe durata exercitării mandatului, fiind un element constitutiv al statutului juridic constituţional al preşedintelui României. (…)Garanţia prevăzută la art.72 alin.(1) din Constituţie încurajează titularul mandatului în adoptarea unui rol activ în viaţa politică a societăţii, întrucât înlătură răspunderea juridică a acestuia pentru opiniile politice exprimate în exercitarea funcţiei de demnitate publică. Însă, titularul mandatului rămâne răspunzător, conform legii, pentru toate actele şi faptele săvârşite în perioada în care a exercitat funcţia publică şi care nu au legătură cu voturile sau opiniile politice”, se arată în motivarea CCR.

Curtea subliniază că şeful statului nu răspunde juridic pentru opiniile politice exprimate în exercitarea funcţiei de demnitate publică, nici pe durata mandatului şi nici după expirarea acestuia, ca efect al iresponsabilităţii mandatului. Însă, susţin judecătorii, aşa cum s-a reţinut în jurisprudenţa sa, titularul rămâne răspunzător, conform legii, pentru toate actele şi faptele care nu au legătură cu opiniile sale politice şi care au fost săvârşite înainte sau în perioada în care a exercitat funcţia publică, sub rezerva suspendării pe perioada deţinerii mandatului a tuturor procedurilor de cercetare penală, ca efect al inviolabilităţii mandatului.

“Curtea reţine că preşedintele României, în exercitarea atribuţiilor sale, se bucură de imunitate (art.84 alin.(2) din Constituţie), sub cele două aspecte ale acesteia: iresponsabilitatea pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului şi inviolabilitatea, cu limita prevăzută de art.96 din Constituţie – punerea sub acuzare pentru fapte de înaltă trădare. (…) Imunitatea este inerentă mandatului de demnitate publică, pe perioada exercitării acestuia, iar nu persoanei care ocupă temporar această funcţie. Ea are caracter imperativ, neconstituind un drept subiectiv de care titularul poate uza sau la care poate renunţa după propriul interes. (…) În considerarea îndeplinirii acestui mandat, care presupune exerciţiul autorităţii statale, deci a unor competenţe de rang constituţional, şi a statutului juridic special, persoana care deţine funcţia de preşedinte al României nu se află în aceeaşi situaţie juridică cu ceilalţi cetăţeni. Aşa fiind, regimul juridic aplicabil unor situaţii diferite nu poate fi decât unul diferit: suspendarea urmării penale, pe motivul existenţei unui impediment legal temporar pentru punerea în mişcare a acţiunii penale, poate opera având ca situaţie premisă imunitatea preşedintelui României doar cu privire la persoana care ocupă această demnitate publică, în considerarea principiilor constituţionale invocate mai sus.

Curtea arată că, întrucât pe perioada în care operează suspendarea urmăririi penale este suspendat cursul termenului prescripţiei răspunderii penale în ceea ce priveşte persoana care ocupă temporar funcţia de demnitate publică, conform art.156 din Codul penal, acesta fiind reluat după încetarea mandatului de preşedinte al României, nu se poate reţine că dispoziţiile art.312 alin.(2) din Codul de procedură penală instituie vreo discriminare între cetăţeni, sub aspectul apărării drepturilor şi libertăţilor fundamentale în faţa legii penale şi a autorităţilor publice.

Pe de altă parte, Curtea constată că norma procesual penală este suficient de clară, previzibilă şi precisă în ceea ce priveşte ipotezele sale de aplicare, astfel că incidenţa ei în cauzele de urmărire penală se realizează pentru toate situaţiile în care există un impediment legal temporar, indiferent de persoana faţă de care acesta operează.”

Doamna Dăncilă vrea să organizeze un referendum pentru a înfrânge sau „abroga prin referendum” o decizie a Curții Constituționale ori poate dorește să elimine efectul definitiv și obligatoriu erga omnes care însoțește deciziile Curții Constituționale!!!

 A treia minciună demontată. Adevărul: doamna Dăncilă dorește să organizeze un REFERENDUM DESPRE Curtea Constituțională nu despre imunitate!

  • Concluzia este simplă: Minciuna este numele mic al candidatului PSD la funcția de Președinte al României. Toate dezbaterile legislative și normele adoptate de Parlament, invocate mai sus, susțin această din urmă afirmație!

Gabriel Andronache

Deputat PNL de Brașov

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: