Descurcați-vă singuri! Cuvântul de ordine în business după starea de urgență

Revenirea economică după perioada de shut-down generată de starea de
urgență va sta exclusiv în sarcina mediului de afaceri care trebuie să
găsească soluții pentru repornirea business-ului. 78% dintre
antreprenorii chestionați de compania de consultanță Frames nu au
încredere în planul de susținere a economiei anunțat de autorități.

Descurcați-vă singuri! Acesta se anunță a fi cuvântul de ordine în
business după starea de urgență.

Potrivit unui barometru privind starea economiei realizat de Frames, în
perioada 13-23 aprilie,  în rândul a 250 de companii din întregul
spectru economic,78% dintre antreprenorii și managerii chestionați au
declarat că nu cred că statul va veni în sprijinul lor cu un plan
concret pentru susținerea reluării activității.

Motivele aceste percepții țin, în principal, de resursele financiare
insuficiente, indicată de 81% dintre cei chestionați și de incapacitatea
administrativă (62%).

  Întrebați care va fi rolul statului în perioada de după starea de
urgență, majoritatea respondenților (71%), l-au clasificat drept unul
nesemnificativ, în timp ce numai 15% îl consideră drept important.

,,Absența unor măsuri reale de susținere a mediului de business, dincolo
de plățile pentru șomajul tehnic, a afectat în mod semnificativ
percepția oamenilor de afaceri în privința rolului autorităților în
gestionarea situației economice’’, arată concluziile barometrului
Frames.
În afara șomajului tehnic, văzută de 82% dintre antreprenori drept o
măsură pozitivă, toate celelalte măsuri guvernamentale au înregistrat
percepții negative, de la programul de susținere a amânării plății
ratelor la proiectul IMM Invest.

Întrebați dacă amânarea plății ratelor, gestionată de stat, este o
măsură funcțională, 63% dintre respondenți au răspuns că nu, iar 21% au
declarat că nu știu să răspundă.

În ceea ce privește programul IMM Invest, opinia generală (92%) este că
acest program s-a născut mort.
,,Eșecul acestui program IMM Invest pare să fi afectat cel mai mult
percepția negativă a mediului de afaceri în privința ajutorului din
partea statului’’, spune Adrian Negrescu, managerul Frames.

,,Dincolo de condițiile restrictive de participare la program, faptul că
statul nu a reușit, cel puțin până în acest moment, să asigure o
platformă web funcțională pentru depunerea cererilor a erodat
semnificativ încrederea investitorilor. Lansarea campaniei de
publicitate asociată acestui program nefuncțional a întârit și mai mult
percepția că IMM Invest reprezintă doar un proiect de imagine’’, a mai
spus Negrescu.

ECONOMIA ÎȘI REVINE ABIA ÎN 2021

Ce vor face investitorii după încheierea perioadei de urgență? 78%
dintre antreprenorii și managerii chestionați au declarat că vor relua
activitatea. Interesant și relevant este faptul că 19% au evitat să
răspundă.

Întrebați când cred că economia va reveni la nivelul dinainte de criză,
58% au indicat intervalul peste 6 luni, 23% au estimat intervalul 3-6
luni și numai 12% au indicat intervalul 1-3 luni.

,,Marea majoritate a investitorilor privesc destul de rezervat perioada
următoare. Lipsa banilor din economie, scăderea acută a cererii de
produse și servicii, accentuarea blocajului financiar și temerile
privind insolvența și falimentul se află în prim-plan. Există o acută
lipsă de predictibilitate, o incertitudine generalizată amplificată, din
păcate, de comportamentul ezitant al statului’’, arată concluziile
barometrului.

Întrebați care sunt cele mai mari provocări pentru mediul de business în
perioada următoare, cei mai mulți dintre respondenți au indicat scăderea
cererii de produse și servicii (65%), accentuarea blocajului financiar
(62%) și creșterea prețurilor – inflația (49%). La capitolul provocări,
managerii au mai menționat, printre altele, evoluția cursului valutar
(37%) și potențiala reluare a măsurilor de restricție (28%).

,,Mulți dintre investitori privesc cu teamă la sezonul de toamnă atunci
când, potrivit estimărilor, nu este exclus să asistăm la un nou val de
îmbolnăviri. Dacă autoritățile vor impune din nou restricții, pentru
multe dintre afaceri, 2020 va fi un an compromis, iar multe dintre
afaceri se vor închide’’, afirmă Adrian Negrescu.

CE AR TREBUI SĂ FACĂ STATUL

Dincolo de asigurarea propriilor măsuri de supraviețuire a
business-ului, antreprenorii și managerii au fost chestionați și în
privința rolului pe care statul trebuie să-l joace în relansarea
economică.

Chiar dacă percepția generală este că statul nu va ajuta prea mult
mediul de afaceri, managerii și-au exprimat opiniile legate de măsurile
necesare, cele mai multe de ordin fiscal.

Întrebați ce măsuri administrative trebuie să se afle în prim-plan, 89%
au indicat scăderea taxelor salariale, alături de oferirea de stimulente
pentru angajări (71%).

,,Într-o perioadă în care peste 1,5 milioane de români se află în șomaj
tehnic, au fost disponibilizați sau au rămas fără locuri de muncă în
Occident și s-au întors în țară, reducerea taxelor salariale este
considerat prima și cea mai urgentă măsură care să susțină angajările și
consumul intern. Stimularea companiilor să angajeze, prin oferirea unor
facilități suplimentare (susținerea unei părți din salariu pentru noii
angajați, taxe zero timp de șase luni etc.) este văzută de manageri
drept o altă măsură eficientă pentru restartarea economiei’’, mai arată
concluziile barometrului Frames.

Pe lista sugestiilor mediului de afaceri s-au mai aflat continuarea
susținerii firmelor aflate în șomaj tehnic dincolo de perioada de
urgență prin intermediul unei soluții cum este cea adoptată în Germania
(42%), dezvoltarea unui program de finanțare pe termen mediu și lung
prin fonduri asigurate de stat/fonduri UE (menționată de 47%),
extinderea bonificațiilor pentru plata taxelor  și a impozitelor (36%)
și eliminarea impozitului pe dividende (27%).

,,România se află într-o concurență directă cu țările din regiune în
privința relansării economice și oferirii de oportunități de investiții
pentru companiile care vor alege, de exemplu, să își mute facilitățile
de producție din China. Radiografia măsurilor economice luate până în
prezent în țara noastră ne situează pe o poziție mai puțin avantajoasă. 
Nu putem aștepta, la nesfârșit, ca Bruxelles-ul să deblocheze linii de
finanțare pentru România’’, arată concluziile barometrului Frames.

,,Ezitările autorităților în privința restructurării aparatului public
și absența unui plan concret de măsuri economice post criză au afectat
deja încrederea investitorilor, dovadă înrăutățirea calificativelor
acordate de agențiile de rating. Fără măsuri concrete, vom pierde, din
păcate, trenul relansării economice’’, afirmă Adrian Negrescu, managerul
Frames.

Barometrul privind starea economiei a fost realizat de compania de
consultanță Frames în perioada 13-23 aprilie,  prin chestionare online,
telefonic şi email, pe un eşantion reprezentativ de 250 de firme din
diverse domenii de activitate, de la comerţ, la servicii financiare,
agricultură, energie, confecţii, IT etc.

Profilul respondenților a fost reprezentat de antreprenori, manageri de
companii, middle si top management, cu studii superioare, 68% bărbați și
32% femei, cu o vârstă medie de 43 de ani.

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: