Cum sărbătoreau brașovenii Crăciunul în urmă cu 100 de ani

Sărbătoarea Crăciunului de acum circa 100 de ani se desfășura la Brașov puțin diferit de cel din ziua de astăzi. În primul rând la obiceiuri asemănătaore putem zice că deja de mai mulți ani, în special spre sfârșitul secolului al XIX -lea și sub influență săsească sau germană, și românii au început să-și împodobească bradul de Crăciun. Binențeles că beteala, ornamentele și alte accesorii nu erau cele folosiți în ziua de astăzi. Se puneau în pom nuci, mere, hârtie colorată, uneori bomboane și câte o lumânare mică, de care aveau grijă când era aprinsă. În perioada interbelică, dar și înaintea Marelui Război obiceiurile legate de Crăciun difereau puțin de la oraș la sate. Dacă la oraș familiile ce își permiteau aveau mesele înbelșugate, cadouri pe sub brad, dar nu ca în ziua de astăzi, când mai mult marketingul contează, la sate viața era mult mai grea. La sate se colinda încă din ajun cu cete de copii, cu juni în zona Făgărașului, a Rupei și în Săcele și Șcheii Brașovului. Cadourile primite de copii erau de cele mai multe ori covrigi, scoverzi sau gogoși, cozonac, mere , iar pentru tinerii juni, ce luau și fetele gazde la joc un pahar de vin roșu.
    Din perioada grea a celui de al doilea război mondial am găsit relatări de nostalgie după anii dinainte de conflagrație, în care se spunea că : „Copiii, cu „Steaua” și cu „Viflaimul” colindă de la o casă la alta, bucuroși de micile daruri ce le primesc. Fetele așteptau cu nerăbdare seara de Moș- Ajun, când apăreau la fereastră, în uliță, cetele de juni pe care îi invitau în casă, și-i cinsteau cu „colac de grâu curat și vin roșu strecurat”. „Orășenii se strângeau în jurul bradului împodobit cu lumânări și decorații, încărcat cu bunătăți și daruri, pentru ai casei și pentru prieteni”.
”Tot din perioada interbelică am avut realtări prin interviu și convorbiri cu regretata legendă a Brașovului, d- na Lucia Bunaciu, urmașă a familiei Mureșenilor ce îmi povestea de Crăciunul copilăriei sale. În primul rând familia se reunea la masă, care era cu cele obișnuite și în ziua de astăzi, cârnați, caltaboș, cozonac și vin, prăjituri delicioase, dar felul principal consta în friptură de curcan. Aceasta nu și-o permiteau toată lumea, se primeau și se schimbau cadouri, se trimiteau și se așteptau felicitări dedicate Crăciunului de la prieteni și neamuri apropiate. Se așteptau colindătorii, copii ai vecinilor sau ai prietenilor, dar nu se dădeau bani, ci covrigi, mere și prăjituri. Au fost perioade ca și în ziua de azi când mulți oameni nu își permiteau o masă îmbelșugată de Crăciun, chiar era modestă și era mare lucru dacă aveau și o bucată de carne. Cert este că oamenii erau solidari și se și ajutau între ei. În ajun mergeau la biserică, dar și la slujbele de până și la  Bobitează.
În documentația noastră și ajuta de colegele de la Arhiva Mureșenilor am dat de o colindă din anul 1930, chiar așa se numea „Colinda anului 1930” Această colindă era și una propagandistică, se chema lumea la Recensământ, primul de după Marea Unire.
    Tot în „Gazeta Transilvaniei” din anul 1929 am găsit o reclamă interesantă la ciocolata vestită făcută la Brașov cu numele ”Stolwerck”, având vechime de aproape un secol. Apare prima dată în Gazetă un Moș Crăciun și un băiețel ce împart cadouri.
Am dorit să vă relatăm câteva amintiri din documente și ziare de altădată ale brașovenilor legate de Sărbătoarea Crăciunului, iar în apropiere de Anul Nou venim cu noi date istorice„ ,
a spus muzeograful Ovidiu Savu

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: