Compost ca la carte! „Manualul pentru obținerea compostului în gospodării”, distribuit gratuit de Brai Cata

Cel mai vechi îngrășământ natural preparat de om, compostul, nu este doar o grămadă de resturi vegetale transformate în hrană pentru pământ, ci reprezintă un preparat care are nevoie permanent de atenție, până când ajunge la maturitate. Care sunt pașii care trebuie respectați în procesul preparării compostului și ce materiale pot fi utilizate, puteți afla din „Manualul pentru obținerea compostului în gospodării”, realizat de specialiștii SC BRAI CATA SRL, în cadrul campaniei de distribuire a recipientelor de compostare, demarat în această lună.

 

PRIMUL PAS pentru prepararea compostului este să adunați grămadă resturi vegetale de la toaletarea grădinii, crengi rupte sau alte resturi vegetale, până când obțineți o grosime a stratului de 10-15 cm. Acesta este de fapt un strat de bază pentru celelalte deșeuri din procesul de compostare. Tocați apoi totul, cât de mult posibil, pentru a accelera procesul. Puteți folosi și acceleratori naturali ai compostarii precum urzicile.

De asemenea, pentru a activa procesul de compostare, astfel încât să înceapă cât mai repede, puteți adăuga compost finit, pâmânt, gunoi de grajd sau câte puțin din fiecare.

„O dată ce „patul” format din resturi de grădină este terminat, puteți trece la PASUL 2: adăugarea deșeurilor organice de bucătărie, amestecate cu deșeuri de grădină. Puneți un strat de crengi tocate, frunze uscate sau iarbă cosită, în amestec cu resturile alimentare. Astfel, aerul va circula cu o mai mare ușurință prin interiorul pubelei, unde temperatura poate ajunge chiar și la 60 de grade Celsius”, explică managerul general al SC BRAI CATA SRL, Bogdan Constantinescu.

Pentru a favoriza procesul și a menține amestecul aerat, este indicat să amestecați măcar partea superioară a compostului, din când în când (o dată sau de două ori, pe săptămână).

Mai mult decât atât, este necesar să adăugați apă în amestec, atunci când observați că acest compost este uscat. Țineți cont de faptul că umiditatea preparatului ar trebui să fie similară cu aceea a unui burete stors.

O dată ce ați umplut pubela, puteți începe să colectați compost de pe fundul recipientului, prin fanta special prevăzută la baza compostorului. Dacă nu este momentul potrivit pentru folosirea acelui compost, puteți să-l lăsați să se maturizeze, lângă pubelă, sub forma unei mici grămezi acoperită cu straturi de grădină.

 

CE MATERIALE POT FI UTILIZATE

 

Scopul pubelei este dublu. Pe de o parte, acela de a evita ca cea mai mare parte a deșeurilor să ajungă la depozitele de deșeuri sau să fie arse, iar pe de altă parte, de a obține îngrășământ natural de înaltă calitate.

Pentru aceste motive este important ca deșeurile pe care le punem în pubelă să fie deșeuri organice selectate cu atenție, care să nu conțină elemente de plastic, conserve, baterii sau orice alt produs care ar contamina îngrășământul pe care îl vom produce. În ceea ce privește hârtia, putem pune în pubelă doar hârtia în care au fost împachetate alimente, hârtie care nu prezintă urme de cerneală.

„În pubelă putem adăuga resturi alimentare, frunze, iarbă (dar nu prea multă, pentrucă este foarte bogată în azot), resturi de la prepararea cafelei, coji de ouă etc. Luați în considerare faptul o dată cu diversificarea materialelor care intră în compoziția amestecului, va crește calitatea compostului finit”, se arată în manualul despre compost, de pe site-ul www.braicata.ro (https://www.braicata.ro/wp-content/uploads/2020/11/manual_compost-1.pdf).

IATĂ CE SE POATE PUNE ÎN CONTAINERUL PENTRU COMPOST

Deșeuri de bucătărie:

– Resturi de fructe și legume (coji de cartof, varză, ceapă etc);

– Pliculețe de ceai, frunze de ceai sau plante de la prepararea infuziilor;

– Zaț de cafea;

– Filtre de cafea din hârtie;

– Prosoape și pungi din hârtie;

– Cartoanele pentru ambalat ouă;

– Coji de ouă;

– Flori vechi.

Deșeuri de grădină:

– Plante de înmulțire;

– Iarbă tăiată, paie și fân;

– Resturi de plante;

– Resturi de la tunderea gardului viu;

– Ramuri tăiate;

– Buruieni;

– Gunoi de grajd (de la ierbivore);

– Frunze uscate;

– Crenguțe;

– Așchii de lemn și rumeguș.

 

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: