Colegiul Național “Johannes Honterus” Brașov , 480 de ani de existență

Istorie, tradiție și continuitate

Duminică, 3 octombrie 2021, se împlinesc 480 de ani de la înființarea actualului Colegiu Național „Johannes Honterus” din Brașov, instituție de învățământ cu predare exclusiv în limba germană. Gimnaziul umanist înfiinţat în 1541 de Johannes Honterus, umanist sas și reformator religios al sașilor din Transilvania, a funcţionat fără întrerupere până în zilele noastre și a jucat un rol deosebit în viaţa culturală a Transilvaniei, rămânând până astăzi o instituţie de prestigiu.

Johannes Honterus, născut Austen (n. 1498, Braşov – d. 23 ianuarie 1549, Braşov) a dobândit, datorită activității sale vaste şi multilaterale, încă din timpul vieții, un meritat renume ce a depăşit graniţele ţării în care a trăit. Studiază la Viena, publică numeroase lucrări, predă și editează manuale școlare la Cracovia, capitala Poloniei, și la Basel, centrul umanismului european din acel timp. În 1530 publică la Cracovia „ Rudimenta cosmographica”  („Elementele cosmografiei”), în limba latină. Aceasta a fost îmbogățită cu 106 versuri și cu 16 hărți xilografiate (gravate pe lemn) de Honterus însuși, cartea devenind astfel primul atlas geographic “minor” din Europa centrală și sud-estică. Tot aici se regăsește și prima hartă a României de astăzi.  În 1535 revine la Brașov pentru a se dedica reorganizării învățământului local și un an mai târziu înființează a doua tipografie din Transilvania.

Honterus se interesează în mod deosebit de educaţia tineretului, realizând câteva premiere în domeniul școlar, continuate apoi de cei care i-au urmat. Astfel, în 1539, publică primele manuale școlare pentru ciclul inferior (trivium) în tipografia sa. Printre tipăriturile cele mai importante se numără cartea „Reformationsbüchlein für Kronstadt und das Burzenland” („Cărticică de reformă pentru Braşov și Ţara Bârsei”, 1543) şi „Apologia”, iar în 1547, „Kirchenordnung aller Deutschen in Siebenbürgen” („Regulamentul bisericilor tuturor germanilor din Transilvania”), lucrări care cuprindeau principalele teze ale reformei evanghelice a bisericii saşilor din Transilvania, de inspiraţie luterană. Un manual de filozofie în limba greacă este tipărit în 1542, iar „Odecum Harmonis”, prima tipăritură muzicală, este realizată în 1548. Apoi, în  anul 1559 se  tipăreşte primul manual în limba română, „Catehismul românesc”, dăruit cu mare fast, şcolii româneşti din Șcheii Braşovului.

 

Primul, prima…

În cadrul reformei învățământului, Johannes Honterus înființează primul gimnaziu (liceu) din ţară, având prima clădire din România construită special cu destinație şcolară. El reorganizează vechea şcoală orăşenească de limbă germană din Braşov, ce data din 1388 şi în anul 1541, pe 3 octombrie, devine fondatorul Gimnaziului superior săsesc  Braşov, din curtea Bisericii Negre, echivalent colegiului de astăzi. Acesta funcţionează într-o nouă clădire, pe locul unei vechi mănăstiri.

Prima bibliotecă şcolară din ţară  ia ființă aici, în 1542. Cele mai multe cărţi tipărite de Honterus au fost destinate bibliotecii şcolii sale, cât şi celei orăşeneşti. Şcoala primeşte o misiune de onoare prin posibilitatea de a deţine cărţi de valoare, pe care să le împrumute elevilor săi, multe volume din această bibliotecă şcolară provenind de la biblioteci din Grecia. În scurt timp, încăperile destinate bibliotecii devin neîncăpătoare, astfel că în 1547 se hotărăşte construirea unei noi clădiri, care să fie destinată bibliotecii şcolii. În luna septembrie a aceluiaşi an, clădirea este terminată. Aceasta a fost prima clădire din Transilvania şi România destinată unei biblioteci.  Marele incendiu care a mistuit o parte a centrului Braşovului în 21 aprilie 1689, a distrus, atât clădirea, cât şi bogatul fond al bibliotecii, din păcate fiind salvate doar 26 de lucrări.

Honterus elaborează un regulament de funcţionare a şcolii, Constitutio Scholae Coronensis” (1543), cunoscut drept primul în spațiul carpato-dunărean. Regulamentul şcolar redactat de Honterus menţionează primul catalog de bibliotecă din ţara noastră şi pune bazele primei organizaţii a elevilor, „Coetus Honteri”, în cadrul căreia, aceștia aveau multă libertate de decizie şi acţiune, cu scopul dezvoltării şi pregătirii lor pentru viaţa în societate.

În 1544, Valentin Wagner, colaboratorul lui Honterus şi rectorul liceului, întocmeşte prima matricolă școlară din țara noastră (1544-1810), adică primul catalog şcolar. Din același an  datează de altfel,  prima mențiune pe țară a unui gimnaziu pentru fete.

În anul 1612, în lupta de la Feldioara, în care se confruntă  armatele principelui maghiar Gabriel Bathory cu armata braşoveană, 39 de „studenţi” ai gimnaziului îşi dau viaţa, alături de Michael Weiss, judele Braşovului, în încercarea disperată de a salva oraşul.  În cinstea acestora s-a ridicat un monument la Feldioara (Marienburg).

Caracterul umanist al liceului face ca în anul 1677 elevi ai gimnaziului să joace „Titus Andronicus”  de William Shakespeare, aceasta fiind prima reprezentaţie teatrală a unei piese de Shakespeare, pe actualul teritoriu al României.

O lungă tradiție, care se păstrează și astăzi, pleacă de la  momentul  sărbătoririi a 300 de ani de la înființarea școlii (1845) când se organizează  prima serbare câmpenească, cunoscută sub numele de Honterusfest.

 

Funcționarea de-a lungul anilor

Denumirea instituției de învățământ a cunoscut numeroase schimbări de-a lungul timpului. În anul 1903 Gimnaziul evanghelic din Braşov primește denumirea oficială de Gimnaziul Honterus. Mai târziu, în 1948, prin reforma învățământului, instituția este naționalizată, fiind deposedată de clădirile sale (astazi, Maternitatea și Facultatea de Silvicultură) și își continuă activitatea sub denumirea de Liceul Mixt German în clădirea Liceului „Andrei Șaguna“. Perioada 1959 – 1970, mai ales în primii ani, a fost una de prigoană comunistă urmărindu-se desfiinţarea şcolilor pentru minorități sau cel puţin retrogradarea acestora pentru a-şi pierde identitatea. În aceşti unsprezece ani şcoala a supravieţuit  sub diferite forme, învățământul în limba germană având continuitate pe toate nivelurile.  Din 1970, școala primește din nou denumirea de  „Johannes Honterus“, iar din 1977 este un liceu de filologie și istorie, cu o secție de matematică și fizică. Abia în 1990 denumirea oficială devine Liceul Teoretic „Johannes Honterus“.  Clădirile școlii fac parte din patrimoniul naţional, fiind considerate monumente  istorice, aceast aspect neîmpiedicând utilizarea cu diverse destinații, astfel, în corpul  E  funcţionând primul orfelinat din Braşov (1875).

De-a lungul timpului, școala a avut 109 directori și a dat 467 de promoții de absolvenți. Printre personalităţile vieţii ştiinţifice, culturale și sociale, atât la nivel regional, cât și naţional şi internaţional, provenite din rândurile absolvenților Colegiului Național „Johannes Honterus“ Brașov, se numără profesori, filologi, teologi, istorici,  filosofi, medici și farmaciști, juriști, economiști, scriitori, muzicieni și artiști plastici etc.  Dintr-o lungă listă, întinsă pe aproape cinci secole,  îi amintim pe:

Valentin Greissing (1653-1701) – Rector, Doctor în arte liberale și filozofie, asistent la Facultatea de filozofie a Universității din Wittenberg, profesor la gimnaziul din Sczeczin.

Stefan Bergler (1680-1738)  – Filolog, Doctor în filozofie și în arte liberale, a lucrat pentru edituri din Leipzig și Amsterdam, bibliotecar și secretar particular a lui Nicolae Mavrocordat (și al fiului său Constantin Mavrocordat), domnul Țării Românești, la București.

Johann Hedwig (1730-1799) –  Medic și botanist, profesor de botanică la Universitatea din Leipzig, descoperitorul reproducerii mușchilor.

Christian Flechtenmacher (1785-1843) – Jurist, autor principal al „Codului Callimachi”, valabil în Moldova până după 1860. Pravilistul statului în Moldova, profesor universitar de drept la Iași.

Johann Martin Honigberger (1795-1869) – Farmacist, medic, explorator în Asia, medic de curte în India.

Ioan Popazu (1808–1889) –  Cărturar român, episcop ortodox al Episcopiei Caransebeșului, colaborator al mitropolitului Andrei Șaguna, revoluționar pașoptist, secretar al Marii Adunări Naționale de la Blaj.

Karl Maager (1813-1887) –  Economist, director al școlii comerciale, al Gremiului comercial german din Braşov, primul președinte al Camerei de industrie și comerț din Braşov, promotor al construcției de căi ferate în Transilvania.

Julius Römer (1848-1926) – Profesor de științe naturale, botanist, promotor al turismului în cadrul Societății alpine și al Societății Carpatine Transilvane.

Viktor Roth (1774-1936) –  Pastor luteran și istoric sas transilvănean, membru de onoare al Academiei Române din 1926.

Adolf Meschendörfer (1877-1963) –  Rector, inițiatorul olimpiadelor pentru elevi, scriitor, poet, dramaturg.

Sextil Pușcariu (1882-1963) –  Filolog și istoric literar, profesor universitar la Cernăuți și ulterior la Cluj, unde devine și rector al Universității și întemeiază Muzeul Limbii Române, membru al Academiei Române.

Oswald Thomas (1882-1963) –  Profesor de matematică și fizică, ulterior conducătorul Observatorului astronomic din Viena și conferențiar la Catedra de astronomie a Universității din Viena.

Valeriu Bologa (1892-1971) –  Medic, Doctor în medicină, profesor universitar de istoria medicinei la Cluj, om de știință emerit și laureat al Premiului de Stat, fondator al școlii de istorie a medicinei din Cluj Napoca.

Tudor Ciortea (1903-1982) –  Muzician, compozitor, Maestru Emerit al Artei din RPR (1964), laureat al Premiului de Stat, întemeietorul școlii muzicale braşovene.

Paul Philippi (1923–2018) – Teolog, istoric, profesor universitar și politician sas transilvănean cu studii în Elveția. Prof. univ. Dr. la Universitatea din Heildelberg (1971- 1986) și din 1983 și la Facultatea de Teologie din Sibiu,  Dr.h.c. al  universităților din Sibiu și Cluj – Napoca, Fondator al Forumului Democratic al Germanilor din Romania (1992), al cărui președinte a fost până în 1998, devenind apoi președinte onorific. În 2003 a fost decorat cu Ordinul Național „Serviciul Credincios”, în grad de cavaler. Pentru meritele sale deosebite a primit titlul de Cetațean de onoare al municipiilor Sibiu și Braşov.

Gernot Nussbächer (1939-2018) –  Istoric, scriitor de limbă germană, unul dintre cei mai profilați și mai competenți specialiști în domeniul arhivisticii, desfășurându-și activitatea la Arhivele Statului din Cluj și Braşov.  În cei peste 60 de ani de activitate a scris peste 25 de lucrări importante și peste 1500 de articole de specialitate.

Hans Eckart Schlandt (1940-) –  Organist și profesor, care timp de aproape 50 de ani a fost curator și organist al Bisericii Negre din Brașov. Premii: premiul „Johann-Wenzel-Stamitz”, premiul „Uniunii criticilor muzicali din România”, premiul „Apollonia-Hirscher”, Medalia Honterus , cetățean de onoare al Braşovului.

Wolfgang Wittstock (1948-) – Filolog specializat în germanistică, publicist, profesor, redactor al publicației „Karpatenrundschau” din Braşov (1976/1977), Președinte al Forumului Democratic al Germanilor din Romania (1998-2002), Deputat în Parlamentul Romaniei (1992 – 2004),

Mariana -Virginia Stoenescu (Lăzărescu) (1953-)  – Profesor univ. dr. al Facultății de Limbi și Literaturi Străine din cadrul Universității București,  Vicepreşedinte al Asociaţiei Germaniştilor din Europa Centrală.

 

 

De la 1 septembrie 2019, liceul devine, prin ordin al Ministrului Educației și Cercetării, Colegiu Național, iar  din 2020 face parte din Alianța Colegiilor Centenare. Astăzi, colegiul numără peste 1400 de elevi, cuprinși în 53 de clase primare, gimnaziale și liceale, fiind cea mai mare unitate liceală din județul Brașov. Are rezultate deosebite: 100% reușită la examenul de Bacalaureat, în ultimii doi ani, premii la olimpiade și concursuri naționale, o excelentă cotă de reușită la proiectul „Deutsches Sprachdiplom” al Ministerului de Externe din Germania, care oferă gratuit cursuri și diploma de competențe de limbă germană – DSD II, fiind de asemenea,  „Școală partener”, în cadrul Departamentului pentru Învățământ în Străinătate (ZFA) a Guvernului German.  Ultimii ani au adus și câștigarea unor  parteneriate în șase proiecte Erasmus + care completează schimburile școlare cu instituții din Germania.

 

Cu ocazia celebrării a celor 480 de ani de la înființarea acestei instituții de învățământ, cu predare exclusiv în limba germană, în săptămâna 4 – 8 octombrie vor avea loc mai multe manifestari: la clasele primare, lecturi zilnice din „Die Johannes Honterus Geschichte” de Mihaela Litean și Thomas Șindilariu, concursuri de desene, prezentarea la orele de dirigenție și la alte discipline, a istoricului școlii și a contribuției acesteia la dezvoltarea învățământului din țara noastră, cât și a unor absolvenți ce au marcat viața științifică, culturală și artistică a Brașovului, cu impact national și internațional, vizionarea de teatru / film în limba germană.  În cadrul manifestărilor se va desfășura un concurs „Cum ar arăta Johannes Honterus, astazi” – aplicație informatică, cât și prezentarea unor noi proiecte educaționale, întâlniri muzicale cu  „Burzenländer Blasskapelle” și „Jugend Blaskapelle”, corul colegiului sau solo pian, expoziții de desene și fotografii (cu sprijinul FDGR Brașov), acțiuni de popularizare a evenimentului prin materiale informative, internet, presa scrisa și audio – vizuală s. a.

Vineri, 8 octombrie, în cadrul unei ceremonii solemne, se vor depune flori la statuia patronului spiritual al colegiului și va avea loc o întâlnire festivă, pentru a marca evenimentul, la care vor participa invitați din partea Ministerului Educației, Guvernului României, autorităților publice județene și locale, reprezentanți ai ISJ Brașov și ai comunității evanghelice „J. Honterus”, ai FGDR, ai Alianței Colegiilor Centenare, ai Clubului Economic German, dar și parteneri educaționali, părinți, elevi și profesori, mass-media etc.

Aceste evenimente sunt organizate de către Colegiul Național „Johannes Honterus“, în parteneriat cu Asociația de Părinți „ProHonterus” și cu sprijinul unor parteneri educaționali și sponsori.

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: