Centrul pentru tratamentul fibromului uterin și al altor patologii uterine benigne

Fibroamele uterine sunt tumori benigne frecvente, care apar la aproximativ 70% dintre femei. De obicei, sunt descoperite întâmplător la un consult ginecologic de rutină. Alteori femeia se prezintă la medic din cauza unor simptome caracteristice acestei boli: sângerări uterine, tulburări de tranzit intestinal, dureri abdominale, tulburări de menstruație, creșterea în volum a abdomenului sau infertilitate.

Ce este fibromul uterin?

Fibromul uterin reprezintă o formațiune tumorală uterină benignă care duce la creșterea dimensiunilor uterului cu totul sau a unor porțiuni din peretele uterin – îngroșarea peretelui uterin. Se mai folosesc și denumirile: leiomiom, miom.

Fibroamele pot proemina în interiorul cavității uterine sau spre exteriorul uterului. Rata de malignizare a unui fibrom uterin fiind aceeași cu a miometrului uterin normal din jur (a mușchiului uterin) face ca aceste tumori să fie considerate benigne odată descoperite. Cu toate acestea, uneori este dificil de făcut diferența între un fibrom cu aspect particular și o formațiune malignă uterină rară.

Fibroamele sunt foarte comune. Mai mult de 70% din femei vor avea cel puțin un fibrom uterin de-a lungul vieții. Nu toate femeile care au un fibrom uterin și dezvoltă simptomatologie. Am putea spune că acest procent apropiat de 80% se datorează și ecografelor mult mai performante care depistează la controale de rutină fibroame uterine care nu vor apuca sa devină vreodată simptomatice.

Având în vedere acest procent (80% din femei au cel puțin un fibrom uterin de-a lungul vieții), am putea spune că fibromul uterin poate fi considerat o transformare normală a uterului in timp. Anecdotic, aș putea spune că acest aspect ar putea face parte din categoria – fiecare om sănătos are în medie 5 boli; cei fără 5 boli fiind fie norocoși, fie incomplet investigați.

Tratamentele disponibile se folosesc în cazul simptomelor datorate fibromului uterin (sângerări menstruale abundente, sângerări între menstruații, dureri sau senzația de presiune pelvină), probleme în timpul sarcinii sau infertilitate.

Fibromul uterin este mai comun, mai sever simptomatic și la vârste mai fragede la femeile de origine africană sau descendente ale acestora. Nu se cunoaște încă de ce se înregistrează această situație.

Cum se dezvoltă un fibrom uterin?

Fibroamele uterine nu se dezvoltă înainte de pubertate. Acestea cresc mai mult în timpul sarcinii și se micșorează după menopauză. Terapia de substituție cu estrogen poate facilita creșterea fibromului după menopauză.

Dezvoltarea fibromului poate fi foarte lentă, chiar fără simptome sau uneori foarte rapidă.

Cauzele fibromului uterin

Cauzele care duc la apariția fibromului uterin sunt necunoscute. Fibromul este hormonodependent, anumite femei au anumite gene moștenite care predispun la apariția fibromului uterin, stilul de viață și numărul copiilor influențează apariția si dezvoltarea fibroamelor uterine.

Factorii de risc

Odată cu înaintarea în vârstă apare o predispoziție mai mare pentru fibrom uterin, în special în jurul vârstelor de 30-40 de ani. În perioada fertilă, femeia e predispusă să facă fibrom uterin datorită influenței acestuia de către estrogeni și progesteron. Odată cu apariția menopauzei, riscul dezvoltării fibromului și manifestările clinice ale acestuia scad.

Simptomatologie, semne de alarmă care pot sugera existența unui fibrom uterin

Fibroamele uterine pot varia de la dimensiuni microscopice până la 20 – 30cm.

Majoritatea fibroamelor uterine au dimensiuni sau poziții care le fac sa fie asimptomatice. Totuși o parte din femeile cu fibroame uterine ajung să aibă sângerări la menstră mai lungi de 8 zile sau chiar sângerare continuă, dureri pelvine sau senzație de presiune pelvină. Aceste simptome pot afecta calitatea vieții.

Manifestarea clinică (simptomatologia) depinde de mărimea fibromului uterin, de numărul fibroamelor, dacă sunt mai multe sau de poziția în uter.

Simptomatologia dată de fibromul uterin se ameliorează, de obicei, odată cu menopauza.

  • Sângerarea ca simptom al fibromului uterin sau al fibromatozei uterine poate varia de la menstre lungi sau menstre abundente până la sângerare continuă. Menstruația anormală cu timpul duce la deficiența de fier în organism și apoi la anemie. Dacă sângerarea apare brusc poate duce la anemie instalată brusc, anemie acută, care este mai greu de tolerat decât anemia instalată treptat.
  • Senzația de presiune pelvină poate fi cauzată de fibroame uterine voluminoase care se dezvoltă spre pelvis. Și această senzație depinde de poziția fibromului uterin. Fibroamele uterine care se dezvoltă spre cavitatea abdominala (în sus) pot ajunge la dimensiuni impresionante până să deranjeze cu adevărat.
  • Fibroamele dezvoltate spre pelvis pot să dea senzație de balonare, constipație și chiar ocluzie intestinală la dimensiuni mai mici.
  • Durerea pelvină dată de fibroamele uterine depinde de poziția, dimensiunea și modificările de structură ale fibroamelor uterine. De exemplu, un fibrom uterin de 3-4 cm poate da dureri abdominale spontane sau dureri la contact sexual dacă este situat într-o porțiune mai joasă a uterului. Un fibrom uterin mai mare a cărui vascularizație (irigare sangvină) nu mai poate asigura viabilitatea sa poate da dureri foarte mari datorită necrobiozării sale (moartea țesutului fibromatos, indusă de lipsa de oxigenare). Un fibrom uterin subseros, care este de obicei asimptomatic, poate deveni voluminos, iar dacă puntea sa de legatură cu uterul (baza sa) este îngustă – fibrom uterin pediculat – poate da brusc dureri foarte mari prin torsionarea sa care induce necrobioza.
  • Senzația de a merge des la toaleta, prin presiunea exercitată pe vezica urinară de un fibrom uterin.
  • Dureri renale – lombare – iar ulterior la afectarea rinichiului de pe partea respectivă prin presiunea exercitată pe un ureter.

 

Fibromul și problemele de infertilitate

Majoritatea femeilor cu fibroame uterine pot rămâne însărcinate fără probleme. Iar dacă nu pot, adesea, cauza principală nu este fibromul uterin. Afectarea posibilității de a concepe depinde cel mai mult tot de poziția fibromului uterin. Un fibrom uterin care bombează în cavitatea uterină sau este situat în cavitatea uterină poate duce la infertilitate. Uneori, multitudinea fibroamelor uterine la doamne mai în vârstă poate duce la infertilitate. Fibroamele uterine dezvoltate spre exteriorul uterului nu par sa influențeze fertilitatea femeilor decât dacă ajung la dimensiuni mari (mai mult de 10 – 15cm).

Studiile au arătat că femeile cu fibroame uterine care au reușit să rămână gravide au un risc mai mare de avort spontan, oprire în evoluție a sarcinii sau naștere prematură decât cele care nu au fibroame uterine.

Cele mai multe femei cu fibroame uterine râmân gravide și duc sarcini la termen fără probleme. Cu toate acestea cele care au cel puțin un fibrom uterin mai mare de 5-6cm au un risc mai mare de probleme în sarcină.

Tipuri de fibrom uterin

Fibroamele pot crește oriunde în uter, iar dimensiunea lor variază. Unele pot avea dimensiunea unui bob de mazare, în timp ce altele pot fi de dimensiunea unui pepene.

Principalele tipuri de fibroame sunt:

  • Fibroamele intramurale – cel mai frecvent tip de fibrom, care se dezvoltă în peretele muscular al uterului
  • Fibroame subseroase – se dezvoltă în afara peretelui uterului, în pelvis și pot deveni foarte mari
  • Fibroame submucoase – fibroame care se dezvolta in stratul muscular sub mucoasa interioara a uterului si cresc in cavitatea uterului
  • Fibroame pediculate – in unele cazuri, se intampla ca fibroamele subseroase sau submucoase sa fie atasate de uter print-o tulpina ingusta de tesut.

Complicații asociate fibromului uterin

De cele mai multe ori, fibroamele uterine nu sunt periculoase. Există, însă, și cazuri în care pot provoca disconfort si pot duce la complicații, cum ar fi o scădere a globulelor roșii (anemie), care provoacă oboseală, din cauza pierderilor masive de sânge. Rar, este necesară o transfuzie din cauza pierderilor de sânge.

Diagnosticul fibromului uterin

Depistarea fibromului uterin se face pe baza rezultatelor examenului ginecologic, al istoricului simptomelor, ciclurilor menstruale și prin ecografia pelvină.

Diagnosticul este confirmat prin mai multe investigații:

  • Ecografia transvaginală – apreciază cu exactitate numărul și dimensiunea nodulilor fibromatoși.
  • Sonohisterografia cu infuzie de ser fiziologic – introducerea în uter a unei mici cantități de ser fiziologic destinde cavitatea uterină și permite evidențierea mai bună a conturului uterului.
  • Histeroscopia – investighează canalul cervical și cavitatea uterină – în principiu, interiorul uterului. Se poate face și cu anestezie locală în cabinet, dar de obicei doar ca metoda de diagnostic
  • RMN, CT pelvis
  • Confirmarea absenței unui cancer uterin, prin realizarea mai multor investigații, precum testul Papanicolau, biopsia mucoasei uterine, markeri tumorali, etc.

Tratamentul fibromului uterin

Decizia de a trata fibromul uterin depinde de următorii factori:

  • Localizarea fibromului
  • Severitatea simptomatologiei
  • Vârsta pacientei
  • Intenția de avea o sarcină
  • Mărimea fibromului

De-a lungul timpului s-au conturat următoarele două categorii de tratamente:

Tratament medical fibrom uterin

  • Expectativa – prima metodă după confirmarea diagnosticului. Se bazează pe faptul că la menopauză toate fibroamele uterine scad în dimensiuni. Expectativa depinde de mărimea fibromului sau a fibroamelor, simptomatologia și vârsta pacientei
  • Tratamentul hormonal – se referă la contraceptivele orale combinate și progestative. Sunt prescrise cu scopul controlării sângerărilor anormale,  însă au eficacitate scăzută.
  • Analogii de gonadotropin releasing hormone (GnRH) – reprezintă soluția cea mai eficientă dintre tratamentele nechirurgicale. Induc menopauza, reușind astfel să scadă dimensiunile fibroamelor cu până la 60%  raportat la volumul inițial în 3 luni de tratament. Nu este un tratament de perspectivă – nu poate fi prelungit pe termen lung, iar la întreruperea sa, volumul fibromului și simptomatologia revin în câteva luni
  • Modulatorii receptorilor de progesteron – au aproximativ același efect ca și analogii de GnRH, dar cu reacții adverse mai reduse
  • Steroizii androgenici (danazol și gestrinone) – în cazuri selecționate pot reprezenta o  alternativă de tratament, dar cu efecte adverse destul de importante
  • Agenții antifibrinolitici ( acidul tranexamic) – sunt folosiți în cazul sângerărilor importante
  • Antiinflamatoarele nesteroidiene – sunt folosite pentru ameliorarea durerilor.

 

Tratament chirurgical fibrom uterin

Este principala modalitate de tratament a fibroamelor uterine. Tratamentul chirurgical este indicat în următoarele cazuri: sângerări anormale importante, când apar simptome datorate mărimii fibroamelor (de ex., constipația), infertilitatea sau pierderea repetată de sarcini.

Solutiile de tratament chirurgical pentru fibrom uterin

  • Histerectomia – extragerea uterului. Se folosește în cazul sângerărilor care nu răspund la alte modalități de tratament și în cazul femeilor care nu-și mai doresc copii și au factori de risc și pentru alte boli.
  • Miomectomia – extragerea pe diferite căi (laparoscopic, histeroscopic sau clasic) a fibroamelor cu conservarea uterului. Este opțiunea în cazul în care pacienta își dorește sarcini în viitor sau dorește să păstreze uterul. Deși este o metoda eficientă pentru ameliorarea simptomatologiei, există riscul ca în viitor să apară alte fibroame uterine.
  • Ablația de endometru – se folosește singură sau împreună cu miomectomia în managementul sângerărilor abundente.
  • Embolizarea arterelor uterine – este o metodă minim invazivă de tratament a simptomelor datorate fibroamelor uterine. Este folosit în cazul pacientelor care doresc să păstreze uterul, dar nu-și mai doresc copii.
  • Mioliza – se referă la coagularea termică sau crioablația țesutului fibromatos
  • Focalizarea ultrasonica ghidata RMN – este o metodă recentă prin care se concentrează mai multe unde ultrasonice într-o cantitate redusă de țesut fibromatos care conduce la distrugerea termică a acestui țesut.

Orice metodă terapeutică are avantaje și dezavantaje care vor fi luate în calcul cu scopul de a decide împreună cu pacienta care este cea mai buna metodă de tratament pentru ea.

Se pot preveni fibroamele uterine?

Deocamdată nu există suficiente dovezi științifice despre prevenirea fibroamelor uterine. Cert este că riscul de a dezvolta un fibrom uterin poate fi redus prin adoptarea unor măsuri care țin de stilul de viață, cum ar fi menținerea unei greutăți normale și consumul de fructe și legume.

Există cercetări care sugerează că utilizarea contraceptivelor hormonale poate fi asociată cu un risc mai mic de fibrom uterin.

În Spitalul REGINA MARIA Brașov, domnul dr. Viorel Narcis Stoica acordă consultații și investigații de specialitate, în Cadrul Centrului Național pentru tratamentul fibromului uterin și al altor patologii asociate, alături de o echipă interdisciplinară. Experiența bogată în tratamentul și managementul pacientelor cu fibrom uterin permite echipei interdisciplinare să abordeze individual fiecare caz și să ofere tratamente personalizate adecvate nevoilor pacientelor.

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: