Brașovul ar putea avea tren metropolitan în 2-3 ani. De la ”ar putea” Scripcaru, la ”ar putea” Coliban

Proiecte, vorbe și cam atât!

Tudor Măcicășan, expert în trafic și transport public este convins că, în 2-3 ani, Brașovul ar putea avea tren metropolitan.

Expertul a susținut o prezentare pe tema transportului alternativ, cu aplicație pe utilizarea trenului metropolitan în cadrul Conferinței Internaționale de Politici Publice de Mediu, care a avut loc la Brașov, între 9-11 septembrie.

Vorbitorii, ambasadorul Elveției, ES d-nul Arthul Mattli, cât și specialiștii în mobilitate urbană, au avut aceeași concluzie: transportul feroviar urban și metropolitan este una dintre cele mai bune și realiste soluții pentru a reduce circulația rutieră și, implicit, pentru a reduce poluarea. Soluțiile viabile pentru circulația cu bicicleta înseamnă un aer mai curat și o populație mai sănătoasă. În același timp, conform experților români, marile orașe din România au șansa de a avea infrastructură feroviară existentă, Bucureștiul și Brașovul fiind cele mai avansate în acest domenii, având o infrastructură feroviară foarte bine dezvoltată și funcțională.

ES Arthur Mottli a prezentat experiența Elveției în domeniul transportului feroviar, Elveția fiind, conform Excelenței Sale, țara în care oamenii utilizează cel mai mult trenul ca mijloc de transport, ajungând la o medie de 2.300 de km/an/cetățean. Pentru a ajunge la acest nivel, Elveția a investit foarte mult în infrastructură, una prietenoasă cu mediul, toate trenurile fiind electrice. Deja țara cantoanelor este etapa în care experimentează și testează idei de mobilitate. În aceste laboratoare, unul dintre lucrurile pe care le fac, este să calculeze impactul transportului asupra mediului și poluarea per cetățean, adaptate la nevoile oamenilor, astfel încât modificarea serviciile de transport, pentru a ajuta oamenii să se deplaseze mai ușor, să se facă cu soluții prietenoase cu mediu.

Soluțiile de transport alternativ sunt valabile și în România, iar la nivelul autoritățile publice începe să se observe o schimbare de abordare în ceea privește protecția și calitatea mediului.

,,Soluțiile de transport alternative sunt valabile, pentru că noi în România avem o istorie un pic diferită față de alte țări din lume, însă avem exemple de unde ne putem inspira. Vedem că soluțiile adoptate în alte țări au fost de succes și exemplul lor ne poate inspira și pe noi, să le luăm și să le adaptăm contextului nostru. Surprinzător, observ, din ce în ce mai des, faptul că administrațiile din România își doresc, au o gândire nouă, vor să implementeze soluțiile adoptate în alte țări cu succes, și vor să implice mai mulți specialiști în aceste soluții. Este un subiect fierbinte să spunem așa, trenurile urbane gândite corect, implementate foarte bine și având o strategie în spate, pot fi o soluție foarte foarte bună pentru decongestionarea traficului și pentru mobilitatea alternativă în orașe. Noi, în România, avem foarte multe căi ferate abandonate, unele dintre ele nu pot fi reabilitate, însă marea majoritate a lor pot fi reabilitate și utilizate pentru astfel de investiții majore”, a subliniat Samuel Stancu, expert în mobilitate, UrbanizeHub.

Trenul metropolitan, ca soluție de transport în oraș, și mai ales între localitățile din jur și metropolă conform, poate avea o eficienta imbatabilă, mai ales în zonele metropolitane care ajung la jumătate de milion de locuitori, este părerea lui Tudor Măcicășan, expertul român care desenează planurile de mobilitate urbană pentru orașe din România, dar și din străinătate, inclusiv din Asia Centrală.

,,Transportul alternativ în România este cât se poate de realist și accesibil, atât din prisma nevoilor, cât și din prisma finanțărilor, este cam singura cale spre un viitor sustenabil. Transportul alternativ pe șine este o oportunitate absolut neexplorată încă în România și introducerea lui diferă de la oraș la oraș. Românii își iau mașini pentru că orașele sunt planificate mai ales pentru mașini. Mobilitate alternativă trebuie, prin planificare, să schimbe asta și să înceapă să ofere soluții viabile. Cât timp construim orașe cu drumuri mai multe, parcări mai multe, și, în esență, mai mult loc pentru mașini, nu ne putem aștepta la bicicliști, pietoni și tramvaie. Oportunitatea unui tren urban este dată de infrastructura existentă. Nu multe orașe au șansa să aibă o rețea vastă feroviară. Brașov și București, însă, au o adevărată oportunitate de la infrastructura existentă. Un tren urban sau Metropolitan, mai degrabă, că deservește o metropolă, este, în esență, un serviciu nou pus pe infrastructura existentă, un fel de autobuze pe șine. Brașovul are și acum o rețea de trenuri metropolitane cvasifuncționale, cu personalele care leagă de comunitățile învecinate, satelit, de la Zărnești, Râșnov, Codlea, și așa mai departe, trenurile Regio. Dar, oportunitatea de a opera un serviciu integrat ca și transport public, cu titlu de călătorie comun pentru RATB BV și niște noduri strategice în oraș, este cât se poate de reală. Din Brașov ies practic șase linii, în șase direcții diferite, pe calea ferată, patru dintre ele electrificate. Cu niște automotoare electrice operate la o cadență bună, un tren pe oră, să zicem, minimum, dar previzibil, s-ar putea înlocui extrem de multe, atât mașini în tranzit care fac naveta în și din Brașov, cât și autobuze care momentan leagă comunitățile la viteze mai mici, blocate în trafic de Brașov, autobuzele RATBv din zona metropolitană”, a explicat Tudor Măcicășan.

Brașovul ar putea avea tren metropolitan în 2-3 ani

În cadrul prezentării sale, Măcicășan a prezentat mai multe studii de caz pentru introducerea transportului metropolitan feroviar în mai multe orașe din România, trecând în revistă etapele, necesarul de investiții, dar și beneficiile pe care introducerea acestui sistem de transport le aduce pentru comunitate. Brașovul este unul dintre orașele în care, în această perioadă, se derulează o analiză detaliată cu privire la oportunitatea și soluțiile tehnice pentru introducere trenului metropolitan.

,,Primăria, pe de o parte, trebuie să pregătească materialul rulant și operatorul, unde există finanțări, proiect la care lucram. Pe de altă parte trebuie să lucreze activ cu CFR Infrastructură, Ministerul Transporturilor implicit, să amenajeze noile puncte de oprire, care sunt în curtea CFR Infrastructură, dar trebuiesc amenajate mai ales de primărie, pentru serviciul pe care o să-l opereze și aici un parteneriat este cheia. Nu vorbim de gări, în nici un caz, ci de niște stații minimale, similare cu stațiile de autobuz, unde să existe un adăpost minimal și o infrastructură de taxare. Cred că primele servicii ar putea circula în doi-trei ani. O achiziție de trenuri e un lucru extrem de complex, dacă merg prost lucrurile, se contestă și se ajunge în instanță, se poate întinde mulți ani. De asta e important să se demareze cât mai repede toate procedurile, dar realist, dacă nu sunt probleme, în trei ani am putea avea trenuri metropolitane în jurul Brașovului. Reducerea numărului de mașini de pe străzi are legătură, pe de o parte, cu capacitatea trenurilor, pe de altă parte, cu cadența. La un serviciu mediu, cu un tren la jumătate de oră și garnituri de trei vagoane ar putea să ducă cel puțin două mii de oameni pe oră sens, dintre care, aș spune, că jumătate ar veni din rândul șoferilor uzuali, din rândul navetiști cu automobilul, iar jumătate din alte moduri de transport, mai ales transportul public existent, rutier. Un tren metropolitan ar face acea rută considerabil mai repede și mai mai puțin stresantă, un confort mai mare, și cu posibilitatea de a aduce o bicicletă sau un cărucior mult mai ușor. În principiu, un tren ar trebui să fie mult mai atractiv, dacă nu este operat greșit și are destule legături strategice în oraș, cu sistemul de transport de suprafață”, a precizat Măcicășan.

Conferința Internațională de Politici Publice în domeniul Mediului este organizată de Primăria Municipiului Brașov, în parteneriat cu Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Asociația Municipiilor din România și Consiliul Județean Brașov. Conferința beneficiază de Înaltul Patronaj al Președintelui României.

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: