Într-un gest cel puțin discutabil, Primăria Municipiului Brașov a emis recent un comunicat de presă în care își exprimă îngrijorarea față de atacurile asupra orașelor israeliene, fără însă a menționa și suferințele populației civile din Iran, afectată de un conflict care implică ambele părți.
Documentul, emis în colaborare cu Comunitatea Evreilor din Brașov, transmite un mesaj de solidaritate cu orașul înfrățit Rishon Le Zion, accentuând pierderile umane și pagubele materiale suferite de populația israeliană.
Deși intenția pare una nobilă, exprimarea empatiei față de civilii afectați de conflict, selecția unilaterală a suferinței ridică întrebări serioase despre imparțialitatea și rolul real al unei administrații publice locale într-un subiect cu implicații geopolitice profunde.
Ceea ce comunicatul omite cu desăvârșire este faptul că, potrivit mai multor surse internaționale credibile, atacul iranian a fost un răspuns la un precedent atac israelian asupra consulatului Iranului din Damasc. Așadar, conflictul nu a fost declanșat de Iran, așa cum pare să se sugereze implicit în textul transmis de Primăria Brașov.
Mai mult, în vreme ce viețile civililor israelieni sunt pe bună dreptate deplânse, despre victimele civile din Iran nu se suflă niciun cuvânt. De parcă durerea și moartea nu ar avea aceeași greutate în funcție de naționalitate. Această abordare riscă să creeze impresia că unele victime merită compasiune, iar altele nu.
Nu este de neglijat nici faptul că astfel de mesaje, chiar dacă provin din bune intenții sau dintr-o relație de înfrățire între două orașe, intră pe un teren sensibil care, în mod normal, aparține Ministerului Afacerilor Externe. Nu este rolul unei primării din România să emită poziții publice cu încărcătură geopolitică, în special atunci când acestea nu reflectă o abordare echilibrată și incluzivă.
Brașovul este într-adevăr înfrățit cu orașul Rishon Le Zion din 1996, iar relația dintre cele două comunități este una strânsă, ceea ce justifică exprimarea unei solidarități. Însă solidaritatea, dacă este autentică și umană, ar trebui să se manifeste față de toate victimele civile, indiferent de cetățenie, religie sau tabără politică.
Într-un moment în care lumea are nevoie de echilibru, empatie și diplomație, instituțiile publice locale ar trebui să fie prudente și să evite poziționările parțiale într-un conflict complex, care depășește granițele și atribuțiile administrației municipale.
Brașovul nu trebuie să devină o scenă pentru mesaje politice dezechilibrate. Iar solidaritatea nu ar trebui să fie niciodată selectivă.
