Nicio șansă ca România să aibă un guvern format din profesioniști.
România de azi nu este o țară fără potențial, ci o țară fără voință politică de a-l valorifica. Și nu pentru că n-am avea oameni competenți, ci pentru că aceștia nu sunt doriți la vârfurile decizionale. De ce? Pentru că ar tulbura apele. Pentru că ar scoate la lumină incompetența și impostura pe care se sprijină sistemul politic de decenii.
Într-o declarație sinceră și rară pentru un politician român, Tanczos Barna, actual ministru interimar al Finanțelor, admite că economia României este „cu un picior în groapă”. E un adevăr greu de înghițit, dar și mai greu de ignorat: dacă România este în prag de colaps economic, atunci cine sunt vinovații?
Răspunsul este simplu și dureros: aceiași care își negociază acum viitorul politic și care se agață cu disperare de funcții ca de o barcă de salvare într-o furtună. PSD, PNL, USR, UDMR, toate partidele care au avut acces la guvernare în ultimii ani și care au eșuat lamentabil în a construi o țară funcțională. Toate acele formațiuni care, în loc să promoveze specialiști, au cultivat o clasă de politruci abonați la funcții, contracte, sinecuri și privilegii.
”Pleacă ai noștri, vin ai noștri, noi rămânem tot ca proștii”
Românii și-au pus speranțe în fiecare nouă formulă guvernamentală. Dar de fiecare dată, piesele se schimbă, iar piesa rămâne aceeași. Negocierile pentru formarea unui nou Guvern au devenit un spectacol cinic al împărțelii: Ministerul Economiei la X, Transporturile la Y, Finanțele la Z. Nu contează competențele, nu contează viziunea. Contează doar controlul, influența și loialitatea față de partid.
România e țara în care poți deveni ministru al Educației fără să fi predat o oră, ministru al Sănătății fără să fi intrat vreodată într-o sală de operații, sau ministru al Transporturilor fără să fi citit vreodată un proiect de infrastructură.
Unde sunt reformele? Unde sunt măsurile curajoase?
Niciun partid nu a propus în aceste zile reducerea subvențiilor uriașe pentru formațiunile politice. Niciun lider nu vorbește despre restructurarea aparatului bugetar, despre tăierea indemnizațiilor de mii de euro ale membrilor din Consiliile de Administrație, despre închiderea regilor și agențiilor care doar consumă bani publici fără niciun rezultat. Din contră, se caută posturi călduțe pentru „ai noștri”.
În nicio agendă de negocieri nu se regăsește ideea evaluării reale a performanței instituțiilor publice. Nimeni nu propune criterii clare de competență pentru ocuparea unei funcții publice. Și, evident, nimeni nu vrea să audă de limitarea numărului de mandate pentru directorii de instituții care s-au transformat în „boieri pe viață” ai administrației publice.
Soluțiile există, dar nu sunt convenabile pentru politicieni
Soluțiile sunt simple și aplicabile: concursuri reale pentru ocuparea funcțiilor, nu simulacre cu subiecte scrise la partid; limitarea mandatelor pentru șefii de instituții; evaluări periodice independente ale performanței; eliminarea sinecurilor și digitalizarea masivă a administrației.
Un alt pas necesar este profesionalizarea sistemului bugetar. Adevărata reformă începe cu curățarea instituțiilor de armata de pile, relații și obligații de partid. Dacă s-ar organiza mâine un examen simplu de limba română, logică și legislație pentru toți angajații puși de partide în funcții-cheie, probabil că jumătate dintre ei ar merge acasă.
România nu este o cauză pierdută. Dar nu poate fi salvată de cei care au dus-o în prăpastie.
Adevărul e că România are nevoie de o ruptură profundă de vechiul sistem politic. De curaj, de moralitate și de profesioniști care să pună interesul public înaintea celui de partid. Dar până când partidele vor controla totul de la primării de comună până la ministere și ambasade, schimbarea nu va veni.
Suntem o țară cu oameni buni, dar cu lideri slabi. Și până când acești lideri nu vor fi înlocuiți de oameni competenți, onești și curajoși, România va rămâne blocată în cercul vicios al imposturii.
Editorial scris de Cristi Florea
Jurnalist, expert în comunicare politică
