În contextul actual al incertitudinilor geopolitice și al schimbărilor în mediul de securitate european, cheltuielile pentru apărare în UE și NATO devin esențiale, odată cu discuțiile despre retragerea parțială a trupelor americane din Europa. România a amânat unele schimbări necesare în Armată, ajungând să legifereze abia în 2025 doborârea dronelor rusești care au trecut prin spațiul aerian național sau care chiar s-au prăbușit pe teritoriul țării. O abordare geopolitică diferită a administrației Trump 2.0 față ce cea precedentă a lui Joe Biden pare că va lăsa Ucraina fără susținerea de care s-a bucurat înainte. Europenii, inclusiv România, sunt puși în situația de a crește cheltuielile militare pentru a compensa o eventuală slăbire a forțelor NATO de pe continentul european.
- Cheltuieli apărare România: România a cheltuit efectiv doar 1,6% din PIB pe apărare, în 2023, cel mai scăzut nivel din 2017. Abia în 2024 a avut o o creștere, până la 2,26% din PIB.
- Comparație regională: Polonia a cheltuit 3,83% din PIB, fiind lider în NATO.
- Achiziții militare semnificative: România a inițiat achiziții majore pentru modernizare, incluzând tancuri Abrams și sisteme de rachete Patriot
- Provocări bugetare: Propuneri de creștere a țintei de cheltuieli apărării la peste 3% din PIB stârnesc dezbateri în UE și NATO
Citește în continuare articolul pe economedia.ro.
