În timp ce rețeaua feroviară de mare viteză din Uniunea Europeană a ajuns la 8.556 km în 2023, România rămâne una țările europene fără nicio linie capabilă să susțină trenuri care circulă cu peste 250 km/h. Cu o densitate feroviară de 45,3 metri pe kilometru pătrat, România se află sub media europeană, fiind departe de țările cu cea mai dezvoltată infrastructură feroviară.
Datele oficiale ale Eurostat, biroul de statistică al Comisiei Europene, arată că Uniunea Europeană dispunea, în 2023, de 200.947 km de linii feroviare, densitatea acestora fiind cea mai ridicată în marile orașe și centrele de populație. Cehia conduce clasamentul cu o densitate de 123,2 metri de cale ferată pe km pătrat, urmată de Belgia (119,2 m/km pătrat), Germania (109,5 m/km pătrat) și Luxemburg (104,8 m/km pătrat).
În partea inferioară a clasamentului, se regăsesc Grecia (14,0 m/km pătrat) și Finlanda (19,4 m/km pătrat), în timp ce alte țări cu densități reduse includ Suedia (26,8 m/km pătrat), Estonia (27,2 m/km pătrat), Portugalia (27,8 m/km pătrat) și Letonia (28,9 m/km pătrat). România, cu cei 45,3 m/km pătrat, are o poziție intermediară, însă suferă de pe urma unei infrastructuri vechi, subfinanțate și lipsite de modernizări esențiale, potrivit Termene.ro.
Problemele din România
Principalele probleme ale infrastructurii feroviare din România sunt:
- Subfinanțarea cronică – investițiile în căile ferate sunt mult sub cele din alte țări europene.
- Birocrația excesivă – licitațiile și studiile de fezabilitate durează ani de zile înainte de începerea efectivă a lucrărilor.
- Lipsa unei strategii clare – planurile de dezvoltare sunt adesea incoerente, iar proiectele sunt fragmentate și întârziate.
În timp ce alte țări din regiune, precum Polonia și Ungaria, investesc puternic în modernizarea infrastructurii feroviare și în integrarea în rețeaua europeană de mare viteză, România rămâne în urmă, riscând să piardă oportunități economice majore.
Citește în continuare articolul aici
