Curtea de Apel Brașov îi mai dă o ”palmă” primarului Allen Coliban! Deci, cine nu respectă LEGEA?
Viceprimarul Sebastian Rusu a câștigat disputa cu primarul Allen Coliban și administratorul public Adriana Miron. Astfel,instanța a decis suspendarea actului prin care primarul și-a delegat atribuțiile administratorului public. Înlocuitorul de drept al primarului este viceprimarul Sebastian Rusu, nicidecum administratorul public.
”Tip solutie: Menţine hotărârea atacata
Solutia pe scurt: Respinge recursurile formulate de recurenţii-pârâţi Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Braşov, prin Primar Allen Coliban, Primarul Unităţii Administrativ Teritoriale Municipiul Braşov, Allen Coliban şi Miron Adriana Laura împotriva încheierii din data de 06.06.2022 şi a sentinţei civile nr. 539/CA/07.06.2022 pronunţată de Tribunalul Braşov – Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal în dosarul nr. 1853/62/2022, pe care le menţine. Definitivă. Pronunţată în condiţiile art. 396 alin. 2 Cod procedură civilă azi, 25.08.2022.
Document: Hotarâre 459/2022 25.08.2022”, se arată în decizia instanței judecătorești.
Hotărârea inițială!
TRIBUNALUL
Constată că pe rolul acestei instanțe a fost înregistrată la data de 26.05.2022 cererea formulată de reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială a Municipiului Braşov, prin inlocuitor al Primarului, Rusu Sebastian Mihai și de reclamantul Rusu Sebastian Mihai în calitate de Viceprimar în cadrul Primăriei Municipiului Brașov în contradictoriu cu pârâta Unitatea Administrativ Teritorială a Municipiului Braşov prin Primar Coliban Allen, pârâtul Coliban Allen – Primarul Municipiului Brașov și pârâta Miron Adriana-Laura, cerere prin care s-a solicitat suspendarea Actului adițional nr.1/19.05.2022, până la soluționarea acțiunii de fond privind constatarea nulității acestui act adițional. În motivarea în fapt a cererii legal timbrate (fila 4 dosar), esențial se arată că reclamantul Rusu Sebastian Mihai exercită funcțiile de viceprimar în cadrul Primăriei Brașov și de consilier local în cadrul Consiliului Local Brașov; potrivit Hotărârii Consiliului Local nr.685 din 17.12. 2021, reclamantul a fost desemnat înlocuitor de drept al Primarului Municipiului Brașov, cu drepturi depline putând îndeplini oricare dintre contribuțiile conferite de Codul administrativ. În perioada când Primarul nu își poate exercita atribuțiile, reclamantul este înlocuitorul său de
drept. Cu toate acestea, în data de 19.05.2022, pârâtul Primarul Municipiului Brașov a întocmit și semnat, fără niciun fel de aprobare și aviz juridic, Actul adițional nr.1/19.05.2022, conferind
atribuții suplimentare Administratorului public, pârâta Miron Adriana-Laura, ce constau în
ducerea la îndeplinire a tuturor sarcinilor de coordonare a departamentelor aflate în subordinea
Primarului, conferindu-i și atribuțiile de primar prevăzute în Codul administrativ.
Se mai arată în motivare că prin Actul adițional menționat, devin lipsite de conținut
dispozițiile art.163 O.U.G. nr.57/2019 și ale H.C.L. nr.685/2021.
Se menționează că sunt întrunite cerințele art.14 Legea nr.554/2004; astfel, cerința
”pagubei iminente” constă în perturbarea gravă a funcționării Primăriei; mandatul dat
administratorului public nu este legal; se pot crea prejudicii în patrimoniul U.A.T. Brașov. În ce
privește cerința ”cazului bine justificat”, si aceasta este indeplinita este îndeplinită; dacă Primarul
ar fi urmat procedura legală privind delegarea, dispoziția emisă de acesta ar fi putut face obiectul
controlului de legalitate efectuat de prefect.
În drept, s-a invocat art.14 Legea nr.554/2004.
A formulat întâmpinare pârâta Unitatea Administrativ Teritorială a Municipiului Braşov
prin Primar Coliban Allen (fila 23 dosar), invocând excepţia lipsei calităţii procesual active a
reclamantei U.A.T. Municipiul Braşov, prin înlocuitor, Rusu Sebastian Mihai și excepţia lipsei
dovezii calităţii de reprezentant legal al U.A.T. Mun.Braşov, în privinţa unuia dintre semnatarii
cererii – Rusu Sebastian Mihai (fila 22 dosar).
Pe fond, pârâta U.A.T. Braşov prin Primar Coliban Allen, a solicitat respingerea cererii,
considerând incidente dispozițiile art.159-163 Cod administrativ.
A formulat întâmpinare pârâta Miron Adriana-Laura (file 49 – 62 dosar), prin care a
invocat excepţia nulităţii cererii de chemare în judecată pentru lipsa calităţii de reprezentant al
U.A.T. Mun.Braşov, în privinţa unuia dintre semnatarii cererii – viceprimarul Rusu Sebastian
Mihai; a mai invocat excepţiile lipsei capacităţii procesuale de folosinţă şi lipsei calităţii
procesual active a viceprimarului Rusu Sebastian Mihai, și excepția lipsei de interes.
Pe fond, pârâta a solicitat respingerea acțiunii, arătând, esențial, că nu sunt întrunite
cerințele art.14 Legea nr.554/2004, actul încheiat este adițional unui contract de management,
ambele se supun regulilor dreptului privat, reprezentând acte civile; este de domeniul absurdului
ca rezolvarea problemelor curente și operative ale municipiului, de către Administratorul public,
să producă o pagubă iminentă, în semnificația conferită de art.2 lit.ș din Legea nr.554/2004. În
speță, nu există ipoteza delegării în temeiul art.157 Cod administrativ; prin Decizia nr.538/2018
Curtea Constituțională a stabilit semnificația sintagmei ”imposibilitatea exercitării funcției”.
Instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisuri.
Asupra excepțiilor de procedură și de fond invocate, în temeiul art.248 Cod
procedură civilă, Tribunalul reține următoarele :
Cu privire la excepția lipsei calităţii procesual active a reclamantei U.A.T. Municipiul
Braşov, prin înlocuitor Rusu Sebastian Mihai, invocată de pârâta U.A.T. Brașov prin Primar,
(fila 23 dosar), se constată că cererea de chemare în judecată este depusă și de reclamanta U.A.T.
Municipiul Braşov prin Viceprimar.
Or, prin ”reclamant” în accepțiunea normelor de procedură civilă – art.30 Cod proc.civ, se
înțelege persoana care formulează o pretenţie împotriva unei alte persoane ori urmăreşte
soluţionarea în justiţie a unei situaţii juridice.
”Pârâtul” este persoana chemată în judecată pentru a fi obligată să recunoască ori să
respecte dreptul afirmat de partea adversă sau faţă de care se urmăreşte realizarea unei situaţii
juridice protejate de lege.
Așadar, în speță, același subiect de drept, Unitatea Administrativ Teritorială a
Municipiului Brașov nu poate avea dublă calitate procesuală, atât activă, reclamant, cât și pasivă,
pârât.
Prin urmare, Tribunalul va admite excepţia lipsei calităţii procesual active a reclamantei
U.A.T. Municipiul Braşov prin înlocuitor Rusu Sebastian Mihai, excepţie invocată prin
întâmpinare de pârâta U.A.T. Mun Braşov prin Primar.
În consecință, va respinge, ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesual activă,
cererea U.A.T. Municipiul Braşov prin înlocuitor Rusu Sebastian Mihai depusă în contradictoriu
pârâţii U.A.T. Municipiul Braşov prin Primar Coliban Allen, Primarul Mun.Braşov Allen
Coliban şi Miron Adriana Laura.
Iar față de soluția asupra acestei excepții, prin prisma efectului juridic produs, instanța va
respinge pe cale de consecinţă, excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant legal al U.A.T.
Mun.Braşov, în privinţa unuia dintre semnatarii cererii – Rusu Sebastian Mihai – excepţie
invocată prin întâmpinare de pârâta U.A.T. Mun Braşov prin Primar; și va respinge, totodată,
excepţia nulităţii cererii de chemare în judecată pentru lipsa calităţii de reprezentant al U.A.T.
Mun.Braşov, în privinţa unuia dintre semnatarii cererii – Rusu Sebastian Mihai – excepţie
invocată prin întâmpinare de pârâta Miron Adriana Laura.
2
În ce privește excepţiile lipsei capacităţii procesuale de folosinţă şi lipsei calităţii
procesual active a viceprimarului Rusu Sebastian Mihai, excepţii ridicate prin întâmpinare de
pârâta Miron Adriana Laura (file 49 – 62 dosar), reține următoarele :
Prin ”capacitate procesuală de folosință” se înțelege aptitudinea unei persoane de a avea
drepturi si obligații pe plan procesual. Poate fi parte în judecată orice persoană ce are folosința
drepturilor civile. Potrivit Codului civil, în cazul persoanelor fizice, capacitatea de folosință
începe la naștere și încetează la moarte. În situația persoanelor juridice, conform art.205 Cod
civil, aceasta se dobândește la data înregistrării. Pentru persoanele juridice care nu sunt supuse
înregistrării, capacitatea procesuală de folosință capătă valoare la data actului de înființare sau la
data autorizării constituirii lor. Încetarea capacității procesuale de folosință a persoanei juridice
are loc la data încetării persoanei juridice înseși.
În speță, invocând această excepție a lipsei capacității de folosință în privința
reclamantului Rusu Sebastian Mihai în calitate de viceprimar, pârâta a apreciat după cum
urmează : ”este evident că viceprimarul, ca instituție juridică nu poate sta în justiție, dat fiind că
nu este o autoritate a administrației publice locale și legiuitorul nu îi conferă capacitate
procesuală activă”. (fila 57 dosar).
Instanța constată a fi neîntemeiată această susținere, capacitatea procesuală – condiție a
exercitării acțiunii civile, prev. de art.32 Cod procedură civilă, nu poate fi activă ori pasivă, ci
doar de folosință și/sau de exercițiu.
Se mai arată în susținerea acestei excepții că viceprimarul nu reprezintă o autoritate a
administrației publice locale, neputând să stea în judecată în nume propriu, iar cererea este nulă.
(fila 56 dosar).
Instanța constată a fi neîntemeiată și această susținere, reclamantul în speță are capacitate
procesuală de folosință, așa cum aceasta este definită în Codul civil.
Calitatea procesual activă, a doua cerință de exercitare a acțiunii în justiție, conform
art.32 și art.36 Cod procedură civilă, rezultă din identitatea dintre părţi şi subiectele raportului
juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecăţii.
În speță, față de obiectul cererii de chemare în judecată și față de excepția lipsei calității
procesual active, invocată de pârâtă în privința reclamantului Rusu Sebastian Mihai ca
viceprimar, reține instanța dispozițiile art.1 Legea nr.554/2004. : orice persoană care se
consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică,
printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa
instanţei de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoaşterea
dreptului pretins sau a interesului legitim şi repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul
legitim poate fi atât privat, cât şi public. Se poate adresa instanţei de contencios administrativ şi
persoana vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim printr-un act
administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept.
Față de aceste considerente, va respinge ca nefondate excepţiile lipsei capacităţii
procesuale de folosinţă şi lipsei calităţii procesual active a viceprimarului Rusu Sebastian Mihai,
excepţii ridicate prin întâmpinare de pârâta Miron Adriana Laura.
În ce privește excepţia lipsei de interes, excepţie ridicată prin întâmpinare de pârâta
Miron Adriana Laura, de asemenea va fi respinsă pentru următoarele considerente :
Interesul procesual este justificat în cuprinsul cererii de chemare în judecată și întrunește
caracterele prevăzute de art.33 Cod procedură civilă. Acțiunea depusă de reclamantul Rusu
Sebastian Mihai, în calitate de Viceprimar, se întemeiază pe dispozițiile art.14 Legea nr.554/
2004, fiind descris în concret interesul procesual urmărit.
Analizând actele dosarului, Tribunalul reține următoarele :
În fapt, Municipiul Brașov, prin Primar Coliban Allen, pe de o parte, și Miron AdrianaLaura, Administrator Public, pe de altă parte, au convenit, potrivit mențiunii din înscrisul aflat la
fila 196 dosar, încheierea Actului adițional nr.1/19.05.2022 la Contractul de Management
nr.1/07.12.2021, cu următorul conținut :
3
”Pe perioadele de timp aferente concediilor de odihnă, concediilor medicale,
evenimentelor speciale, delegațiilor și cazurilor de forță majoră ale Primarului Mun. Brașov, în
conformitate cu prevederile art.244 alin.5 O.U.G. nr.57/2019, va îndeplini (Administratorul Public)
atribuții de coordonare a departamentelor aflate în subordinea primarului Brașov, respectiv :
Biroul Audit Public Intern, Serviciul Resurse Umane, Direcția Tehnologii Informaționale și
Servicii Electronice, Grădina Zoologică Brașov, S.P.C.LE.P. Brașov, Serviciul Public Local de
Termoficare, Club Sportiv Municipal Corona Brașov, Direcția Administrare Infrastructură
Brașov”.
S-a mai convenit că Administratorul public reprezintă U.A.T. în justiție, exercită funcția
de ordonator principal de credite, inițiază, în condițiile legii, negocieri pentru contractarea de
împrumuturi și emiterea de titluri de valoare în numele U.A.T, suspendă, modifică și încetează
raporturi de serviciu pentru personalul din cadrul aparatului de specialitate.
Prin cererea formulată, reclamantul Rusu Sebastian Mihai în calitate de Viceprimar în
cadrul Primăriei Municipiului Brașov, a solicitat suspendarea executării Actului adițional.
În drept, reține instanța de judecată că potrivit art.14 Legea nr.554/2004, în cazuri bine
justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condiţiile art.7, a
autorităţii publice care a emis actul sau a autorităţii ierarhic superioare, persoana vătămată poate
să ceară instanţei competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral
până la pronunţarea instanţei de fond. În cazul în care persoana vătămată nu introduce acţiunea
în anularea actului în termen de 60 de zile, suspendarea încetează de drept şi fără nicio
formalitate.
Conform art.7, înainte de a se adresa instanţei de contencios administrativ competente,
persoana care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act
administrativ individual care i se adresează, trebuie să solicite autorităţii publice emitente sau
autorităţii ierarhic superioare, dacă aceasta există, în termen de 30 de zile de la data comunicării
actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia.
În speță, această primă condiție de admisibilitate este întrunită; rezultă din înscrisul
depus la fila 5 dosar, că la data de 26.05.2022, reclamantul Rusu Sebastian Mihai, în calitate de
viceprimar, a solicitat Autorității publice emitente, revocarea actului a cărui suspendare o cere
prin prezenta acțiune.
Referitor la a doua condiție de admisibilitate, în ce privește natura juridică a actului
contestat, reține instanța că Actul adițional a cărui suspendare se cere, modifică art.6 din
Contractul de Management nr.1/07.12.2021. În mod eronat apreciază părțile că actul contestat
prezintă natura juridică a actului civil, în speță, natura juridică fiind cea de act administrativ.
Astfel, reține Tribunalul că potrivit art.120 Constituția României, administraţia publică
din unităţile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiile descentralizării, autonomiei
locale şi deconcentrării serviciilor publice.
Conform art.154 alin.6 Cod administrativ, primarul, în calitatea sa de autoritate publică
executivă a administraţiei publice locale, reprezintă unitatea administrativ-teritorială în relaţiile
cu alte autorităţi publice, cu persoanele fizice sau juridice române şi străine, precum şi în justiţie.
Prin art.5 lit.f și lit.y Cod administrativ, se statuează că în exercitarea mandatului lor,
aleşii locali îndeplinesc o funcţie de autoritate publică.
Prin funcţie publică se înțelege ansamblul atribuţiilor şi responsabilităţilor, stabilite în
temeiul legii, în scopul exercitării prerogativelor de putere publică de către autorităţile şi
instituţiile publice.
Potrivit art.543 Cod administrativ, contractul de management se încheie între persoana
care ocupă funcţia pentru care legea prevede obligativitatea unui astfel de contract (în speță,
pârâta Miron Adriana-Laura) şi autoritatea sau instituţia publică, prin reprezentantul său legal (în
speță, pârâta U.A.T. prin Primar), cu respectarea unor cerinţe specifice.
4
Este consacrat principiul de drept accesorium sequitur principale, (accesoriul urmează
principalul) potrivit căruia contractul accesoriu urmează soarta juridică a contractului principal
de care depinde.
În speță, Actul adițional reprezintă actul accesoriu care modifică Contractul de
Management – act principal.
Observând și calitatea în care au semnat Actul adițional, respectiv Primar și
Administrator Public, rezultă că atât pârâtul cât și pârâta sunt părțile unui raport juridic de drept
public.
Raporturile juridice de drept public sunt caracterizate prin aceea ca întotdeauna unul
dintre subiectele sale este Statul sau o autoritate publică, iar părtile nu sunt egale în drepturi si
obligatii.
În raportul juridic de drept privat, părtile sunt titulare egale de drepturi si obligatii, pe
baza principiului egalitatii părtilor în raporturile civile; forma de manifestare este cea a
consensualismului. Părţile nu sunt subordonate una celeilalte.
Așadar, față de considerentele expuse, rezultă că actul juridic a cărui suspendare se
solicită, deține natura juridică a unui act administrativ, nefiind întemeiată susținerea în sens
contrar a pârâtei. (fila 51 dosar, alineat 8). Este întrunită, prin urmare, și a doua cerință de
admisibilitate a cererii.
În ce privește condiția ”cazului bine justificat”, reține instanța că pentru a interveni
suspendarea judiciară a executării unui act administrativ trebuie să existe un indiciu temeinic de
nelegalitate.
Pentru constatarea îndeplinirii acestei condiţii, instanţa nu trebuie să procedeze la
analizarea criticilor de nelegalitate pe care se întemeiază însăşi cererea de anulare a actului
administrativ, ci trebuie să-şi limiteze verificarea doar la acele împrejurări vădite de fapt şi/sau
de drept care au capacitatea să producă o îndoială serioasă asupra prezumţiei de legalitate de care
se bucură un act administrativ.
În acest sens, constituie un caz bine justificat nemotivarea actului administrativ.
În speță, Actul adițional nu cuprinde nicio motivare de fapt și nu indică niciun temei de
drept pe care se fundamentează; nu sunt expuse considerentele de fapt și dispozițiile legale care
au determinat încheierea sa.
Este întrunită, în concluzie, și a treia cerință de admisibilitate a cererii.
În ceea ce priveşte condiţia ”pagubei iminente”, aceasta presupune producerea unui
prejudiciu material viitor şi previzibil, greu sau imposibil de reparat.
Iminenţa producerii unei pagube nu se prezumă, ci trebuie indicată de persoana vătămată,
fiind lipsite de relevanţă simplele afirmaţii făcute.
Or, în cauză, reclamantul a subliniat că, dat fiind Actul adițional încheiat, devine lipsită
de conținut Hotărârea Consiliului Local Brașov nr.685/17.12.2019.
Reclamantul a invocat și nerespectarea întru totul, de către pârâți, a dispozițiilor
art.244 alin.6 Cod administrativ, conform cărora primarul poate delega către administratorul
public, în condiţiile legii, calitatea de ordonator principal de credite.
Într-adevăr, conferirea temporară a acestei atribuții către Administratorul public,
nu se poate face pur și simplu, ci trebuie îndeplinite cerințele de legalitate prevăzute prin
art.21 Legea finanțelor publice locale : 1. ordonatorii de credite sunt de trei categorii:
ordonatori principali, ordonatori secundari şi ordonatori terţiari. 2. ordonatorii principali de
credite ai bugetelor locale sunt primarii unităţilor administrativ-teritoriale, primarul general al
municipiului Bucureşti, primarii sectoarelor municipiului Bucureşti şi preşedinţii consiliilor
judeţene. 3. Ordonatorii principali de credite pot delega această calitate înlocuitorilor de
drept sau altor persoane împuternicite în acest scop. Prin actul de delegare, ordonatorii
principali de credite vor preciza limitele şi condiţiile delegării.
În speță, nefiind motivat nici în fapt nici în drept, Actul adițional a cărui suspendare se
solicită, nu prevede nici limitele nici condiţiile delegării, deși pârâtei i s-a atribuit exercitarea
funcției de ordonator principal de credite.
Este întrunită, în concluzie, și a patra cerință de admisibilitate a cererii.
5
Față de considerentele expuse, va admite cererea formulată de reclamantul Rusu
Sebastian Mihai, în calitate de viceprimar în cadrul Primăriei Municipiului Braşov, în
contradictoriu cu pârâţii U.A.T. Municipiul Braşov prin Primar Coliban Allen, Primarul
Municipiului Braşov, Allen Coliban, şi Miron Adriana Laura.
Va suspenda executarea Actului Adiţional nr.1/19.05.2022 la Contractul de management
nr.11/07.12.2021, până la soluţionarea acţiunii de fond privind constatarea nulităţii acestui act.
Nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepţia lipsei calităţii procesual active a reclamantei U.A.T. Municipiul Braşov
prin înlocuitor Rusu Sebastian Mihai, excepţie invocată prin întâmpinare de pârâta U.A.T. Mun
Braşov prin Primar şi în consecinţă :
Respinge, ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesual activă, cererea U.A.T.
Municipiul Braşov prin înlocuitor Rusu Sebastian Mihai depusă în contradictoriu pârâţii U.A.T.
Municipiul Braşov prin Primar Coliban Allen, Primarul Mun.Braşov Allen Coliban şi Miron
Adriana-Laura.
Respinge, în consecinţă, excepţia lipsei dovezii calităţii de reprezentant legal al U.A.T.
Mun.Braşov, în privinţa unuia dintre semnatarii cererii – Rusu Sebastian Mihai – excepţie
invocată prin întâmpinare de pârâta U.A.T. Mun Braşov prin Primar.
Respinge, în consecinţă, excepţia nulităţii cererii de chemare în judecată pentru lipsa
calităţii de reprezentant al U.A.T. Mun.Braşov, în privinţa unuia dintre semnatarii cererii – Rusu
Sebastian Mihai – excepţie invocată prin întâmpinare de pârâta Miron Adriana Laura.
Respinge ca nefondate excepţiile lipsei capacităţii procesuale de folosinţă şi lipsei calităţii
procesual active a viceprimarului Rusu Sebastian Mihai, excepţii ridicate prin întâmpinare de
pârâta Miron Adriana-Laura.
Respinge ca nefondată excepţia lipsei de interes, excepţie ridicată prin întâmpinare de
pârâta Miron Adriana-Laura.
Admite cererea formulată de reclamantul Rusu Sebastian Mihai, în calitate de
viceprimar în cadrul Primăriei Municipiului Braşov, în contradictoriu cu pârâţii U.A.T.
Municipiul Braşov prin Primar Coliban Allen, Primarul Mun.Braşov Allen Coliban şi Miron
Adriana-Laura.
Suspendă executarea Actului Adiţional nr.1/19.05.2022 la Contractul de management
nr.11/07.12.2021, până la soluţionarea acţiunii de fond privind constatarea nulităţii acestui act.
Executorie de drept.
Cu recurs în 5 zile de la comunicare. Cererea de recurs se depune la Tribunalul Braşov.
Pronunţată în condiţiile art.396 alin.2 Cod procedură civilă, azi 07.06.2022.
