O proprietate cu o istorie lungă și o arhitectură deosebită poate fi închiriată, acum, în Brașov. Este vorba despre Palatul Spiltz aflat pe strada Mureșenilor, la doi pași de Piața Sfatului.
Pentru suma de 5.000 de euro/lună poți închiria etajul 1, 2 și podul proprietății, acestea oferind viitorului chiriaș un spațiu total cu o suprafață de 770 de metri pătrați.
Pereții de pe casa scării sunt acoperiți cu ornamente Art Nouveau, iar geamurile, ușile, balustradele și feroneria au fost conservate și recondiționate pentru a păstra caracterul unic al proprietății. Sunt necesare, însă, unele investiții la interior, conform anunțului publicat pe Imobiliare.ro.
Palatul a fost ridicat în 1912 și oferă vederi la principalele puncte de atracție ale Brașovului – Piața Sfatului, Biserica Neagră, Cetățuia de pe Straja, Tâmpa și Turnul Negru.
În acest palat au locuit, de-a lungul timpului, nume cunoscute pe plan local și nu numai. Printre vechii locatari s-au numărat poetul Ștefan Baciu și proprietarii fabricii Scherg.
„Se inchiriaza etajul 1 si etajul 2, open space, in suprafata totala de 440 mp utili la care se adauga podul cu o suprafata de 330 mp, rezultand un spatiu util total de 770 mp. Proprietatea necesita investitii la interior, la cerere se pot furniza detalii complete. Cu o arhitectura unica şi cu faţada care se face uşor remarcta este una din cele mai frumoase cladiri din Braşov. Din balcoane şi de pe terasa retrasa se vede Piaţa Sfatului, Biserica Neagra, Cetaţuia de pe Straja, Tampa şi toata strada Mureşenilor, iar din curtea interioara se vede Turnul Negru. Cladirea mai are o ieşire in spate care da in strada Dupa Ziduri unde sunt celebrele Catacombe.
In anii „20 in aceasta cladire a trait familia Baciu loan şi Elisabeta, parinţii poetului Ştefan Baciu, unde a locuit şi poetul Ştefan Baciu dupa ce familia a parasit locuinţa de pe str. Michael Weiss. Au mai locuit deasemenea Doctorul Valeriu Negrila, maiorul Mihailescu, tipograful Boerescu, soţii Wilhelm şi Emilie Schreiber (co-proprietari ai fabricii, Scherg”). In partea din spate a curţii acestei cladiri se afla o locuinţa stilata, unde a locuit Valeriu Negrila, unul dintre medicii ginecologi apreciaţi in oraş.
Cladirea avea la strada doua pravalii: ,,,Lischka”, mode barbateşti şi Libraria Cooperativa Enea, Stinghe şi Tigoiu, iar in perioada interbelica la etaj a funcţionat o sala de balet. La parter a funcţionat Banca Comerciala Ungara din Pesta.
Pereţii de pe casa scarii au fost acoperiţi cu ornamente Art Nouveau, maximul de popularitate al stilului fiind intre anii 1890 – 1910. Un obiectiv major al Art Nouveau-ului a fost de a reduce diferenţele dintre artele plastice tradiţionale (in special pictura şi sculptura) şi cele aplicate. A fost cel mai des folosit in amenajari interioare, arte grafice, mobila, sticlarie, textile, ceramica, bijuterii şi lucrari metalice.
Etajul 2 are şi el o suprafaţa utila de 220 metri patraţi. Compartimentarea este predominant Open Space. Deasemenea lucrarile au fost demarate şi la acest nivel. Avem la ferestrele principale 3 balcoane de unde se poate admira frumuseţea caramizie a acoperişurilor centrului istoric. Geamurile, uşile, balustradele şi feroneria au fost conservate şi recondiţionate pentru a pastra caracterul unic al acestei proprietaţi.
Cladirea este pusa in valoare de celelate proprietaţi bijuterie ale oraşului Braşov: La intersecţia Bulevardului Ferdinand (bd. Eroilor azi) cu Şirul Inului (str. Mureşenilor azi), pe locul vechii Porţi a Vamii (peste drum de Rectorat), se afla primul palat Czell, construit in 1901 (e cunoscut ca locul unde a fost „Groapa cu bere”, la subsolul fostului restaurant „Ursu” – proprietar a fost Nicolae Catanoiu, tatal poetului Nicholas Catanoy, stabilit in Germania).
Palatul are doua etaje, turnuri şi basoreliefuri cu ingeri şi sori. I se spunea chiar „Palatul Soarelui”. Azi, cladirea e destinata locuinţelor şi spaţiilor comerciale. Practic, fraţii Czell nu au ridicat aceste palate pentru a locui in ele, ci pentru a le inchiria celor cu dare de mana, ca locuinţe sau ca spaţii de lucru sau comerciale. Al doilea palat Czell construit este astazi sediul Bancii Naţionale Braşov.
Al treilea palat Czell, ceva mai modest, se afla pe str. Mureşenilor, a doua cladire dupa Biserica Romano-Catolica – e uşor de recunoscut dupa ornamentele dantelate. La nr. 7 se afla cladirea care adapostea hotelul Europa, nu cel mai luxos, dar apreciat de negustorii care veneau la targ pe Poarta Vamii – cladirea va fi transformata in cinematograful Corso (numit dupa 1950, Popular). Tot inainte de naţionalizare, la nr. 8 era deschisa Casa de moda „Samuel” (pentru femei, in special), iar la nr. 9 era croitoria pentru domni a lui Aron Zsigmond. La capatul strazii Mureşenilor (spre Livada Poştei) se afla un edificiu fastuos, construit intre 1881-1884, in stil neorenascentist, dupa proiectul arhitectului Peter Bartesch – iniţial a fost Palatul Institutului General de Pensii, acum e sediul Rectoratului Universitaţii „Transilvania”.
In perioada interbelica fiinţa la parter elegantul restaurant cu terasa „Transilvania” al carui proprietar era Moise Popa. La etaj a funcţionat Prefectura. Casa memoriala Gheorghe Dima, pe Şirul Gheorghe Dima nr. 3, inaugurata in anul 1960 in fosta locuinţa a lui Gheorghe Dima (28 septembrie 1847 – 4 iunie 1925) s-a nascut in Şcheii Braşovului şi a murit la Cluj; a fost compozitor, dirijor şi pedagog roman.”, se arată în anunțul de închiriere.
