România ar putea trece prin cea mai importantă reorganizare administrativ-teritorială din ultimele decenii. O hartă care ilustrează o posibilă comasare a județelor arată cum cele 41 de județe actuale ar putea fi reduse la numai 14, la care s-ar adăuga Bucureștiul, ca centru al unei unități administrative extinse. Practic, 27 de județe și-ar pierde statutul administrativ actual.
Ultima reorganizare majoră a teritoriului României a avut loc în anul 1968, când au fost reintroduse județele, în locul regiunilor și raioanelor. La aproape șase decenii distanță, ideea reducerii numărului de județe readuce în discuție viitorul administrației publice locale.
Potrivit variantei ilustrate pe hartă, numeroase județe ar urma să fie comasate, iar noile unități administrative ar păstra, în majoritatea cazurilor, denumirea unuia dintre județele actuale.
Important de precizat este că această hartă prezintă un scenariu de reorganizare, nu o modificare administrativă deja aprobată. Prin urmare, dispariția celor 27 de județe este una ipotetică.
Cum ar arăta noua hartă a României. Ce județe ar dispărea
Conform variantei prezentate, reorganizarea administrativ-teritorială ar urma să se realizeze astfel:
Bihor și Satu Mare ar forma județul Bihor.
Maramureș, Cluj, Sălaj și Bistrița-Năsăud ar forma județul Cluj.
Suceava și Botoșani ar forma județul Suceava.
Iași și Vaslui ar forma județul Iași.
Bacău și Neamț ar forma județul Bacău.
Mureș și Harghita ar forma județul Mureș.
Timiș, Arad și Caraș-Severin ar forma județul Timiș.
Alba, Hunedoara și Sibiu ar forma județul Alba.
Brașov și Covasna ar forma județul Brașov.
Galați, Vrancea și Brăila ar forma județul Galați.
Argeș și Vâlcea ar forma județul Argeș.
Prahova, Dâmbovița și Buzău ar forma județul Prahova.
Dolj, Mehedinți, Gorj și Olt ar forma județul Dolj.
Constanța și Tulcea ar forma județul Constanța.
București, Ilfov, Giurgiu, Călărași, Ialomița și Teleorman ar forma o unitate administrativă extinsă, cu centrul la București.
Brașovul ar absorbi județul Covasna
În această variantă de reorganizare, județul Brașov și-ar păstra denumirea și ar îngloba actualul județ Covasna.
O asemenea schimbare ar putea avea consecințe importante asupra organizării instituțiilor publice, administrațiilor locale și serviciilor descentralizate.
Deocamdată, însă, nu există în informațiile prezentate o decizie oficială care să stabilească o asemenea comasare.
Ce ar însemna dispariția a 27 de județe
O reformă de asemenea amploare ar presupune modificarea structurii administrative a României, reorganizarea instituțiilor județene și stabilirea unor noi centre administrative.
Reducerea numărului de județe ar putea fi justificată prin dorința de diminuare a cheltuielilor administrative și de eficientizare a serviciilor publice. Pe de altă parte, ar ridica întrebări privind accesul cetățenilor la instituții, reprezentarea comunităților și costurile reorganizării.
Rămâne de văzut dacă un asemenea scenariu va deveni vreodată un proiect legislativ concret.
Cert este că o eventuală reorganizare administrativ-teritorială ar schimba fundamental modul în care este administrată România.
