O „fermă de afide” pentru salvarea polenizatorilor sălbatici: prind contur noile modele europene de reproducere
În cadrul proiectului Zoo LIFE Pollinators au fost dezvoltate modele de reproducere pentru polenizatorii sălbatici, menite să contribuie la stoparea declinului acestora.
Activitatea a început în trei centre europene dedicate dezvoltării protocoalelor de reproducere a polenizatorilor: două la Grădina Zoologică din Copenhaga (Danemarca) și unul la Nordens Ark (Suedia), cu trei specii-model care nu sunt amenințate: albina zidar (Osmia bicornis), sirfida migratoare (Eupeodes corollae) și fluturele Melitaea cinxia. Obiectivul este elaborarea unor ghiduri europene care să poată fi puse la dispoziția comunității științifice, astfel încât metodele dezvoltate să poată fi aplicate speciilor de polenizatori aflate în pericol de dispariție în sălbăticie. Prima provocare pentru perioada de iarnă este deja clară: amenajarea unei „ferme de afide” care să asigure hrana necesară sirfidelor, insecte polenizatoare confundate adesea cu albinele sau viespile.
Aceasta este cea mai recentă direcție de activitate din cadrul proiectului european Zoo LIFE Pollinators, cofinanțat de Uniunea Europeană, ce implică opt instituții zoologice printre care și Grădina Zoologică Brașov, în cadrul unei rețele formate din 16 parteneri din nouă țări europene, și care urmărește consolidarea rolului grădinilor zoologice în conservarea polenizatorilor sălbatici. Activitățile se desfășoară într-un context din ce în ce mai îngrijorător: numărul speciilor de fluturi amenințate a crescut cu 76% în ultimul deceniu. La ora actuală 10% dintre speciile de albine sălbatice și 15% dintre speciile de fluturi din Europa sunt amenințate cu dispariția. În plus, cea mai recentă evaluare publicată de Comisia Europeană în septembrie 2026 arată că aproape 11% dintre speciile de molii evaluate în Europa sunt amenințate cu dispariția.
La Grădina Zoologică din Copenhaga, primul ciclu de reproducere a pus la încercare două sisteme foarte diferite. ”Pentru a reproduce sirfida migratoare, care se hrănește cu nectar în stadiul adult, dar este prădătoare în stadiul de larvă, trebuie mai întâi să creștem afidele cu care se hrănesc larvele sale. Una dintre provocările identificate în acest prim ciclu a fost, prin urmare, crearea unei ”ferme de afide” adecvate, capabile să asigure o sursă constantă de hrană pentru larve. În cazul albinei zidar, trebuie, în schimb, să recreăm condiții adecvate pentru cuibărirea în cavități și să asigurăm polenul necesar larvelor. Cele două specii au cerințe foarte diferite, ceea ce ne permite să testăm modelul din mai multe perspective”, Signe Ellegaard, zoolog la Grădina Zoologică din Copenhaga, coordonatorul activităților de reproducere din cadrul proiectului.
La Nordens Ark, modelul de reproducere vizează fluturele Melitaea cinxia.”Lucrul cu fluturii ne permite să includem în proiect cerințe și etape ale ciclului de viață diferite de cele întâlnite la albine și sirfide. În stadiul de larvă, fluturii nu sunt prădători, ci se hrănesc cu plante. Însă nu cu orice plantă: fiecare specie are anumite plante-gazdă specifice, care trebuie să fie disponibile în cele câteva săptămâni în care larvele sunt active. Prin urmare, sincronizarea corectă a acestor etape este esențială pentru dezvoltarea unui model de reproducere fiabil pentru această specie”. Karin Amsten, coordonator la Nordens Ark.
Pe lângă activitatea celor trei centre dedicate dezvoltării protocoalelor de reproducere din Danemarca și Suedia, fiecare grădină zoologică parteneră desfășoară activități educaționale dedicate unei specii comune de polenizator. ”Grădina Zoologică Brașov a ales bondarul de pământ (Bombus terrestris), o prezență familiară în parcurile și grădinile noastre din primăvară până în toamnă și unul dintre cei mai răspândiți bondari din Europa. În acest sens, instituția va dezvolta un protocol educațional inedit: un adăpost demonstrativ, monitorizat și documentat pas cu pas, care arată concret cum putem crea condiții favorabile pentru bondari, astfel încât aceștia să găsească hrană și loc pentru cuibărit. Acest protocol este conceput astfel încât să poată fi replicat cu ușurință de publicul larg, oferind soluții practice și accesibile pentru a crea condiții favorabile polenizatorilor în propriile grădini și spații verzi. ” Alin Pînzaru, director adjunct D.A.I.P. Brașov, Serviciul Grădina Zoologică.
Scopul este de a ajunge în anul 2027, la finalul următorului ciclu de reproducere din primăvară, cu sisteme suficient de eficiente pentru a începe redactarea Ghidului de bune practici, reunind astfel experiența acumulată de-a lungul proiectului și punând-o la dispoziția comunității științifice europene extinse.
