Acasă Actualitate Bolojan, prins în menghina cifrelor Eurostat. Deficitul real, aproape dublu și 35...

Bolojan, prins în menghina cifrelor Eurostat. Deficitul real, aproape dublu și 35 de miliarde de lei „dispărute”. Petrișor Peiu: „Care mai e diferența dintre Bolojan și Ciolacu?”

0

Taxe mai mari, presiune pe angajați și promisiuni de disciplină bugetară. Acesta este bilanțul pe care îl contestă liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, după apariția datelor Eurostat privind deficitul României. Senatorul acuză Guvernul condus de Ilie Bolojan că prezintă public o imagine prea favorabilă a situației financiare și susține că reducerea deficitului anunțată de Executiv nu reflectă întreaga dimensiune a problemei.

Guvernul Bolojan a justificat măsurile de austeritate prin necesitatea reducerii deficitului bugetar. Însă cifrele privind finanțele publice au reaprins disputa politică, iar Petrișor Peiu acuză Executivul că folosește aceeași strategie de comunicare pe care o critica la guvernarea Marcel Ciolacu. Într-o postare pe Facebook, liderul senatorilor AUR susține că diferența dintre datele prezentate de Ministerul Finanțelor și cele raportate potrivit metodologiei europene ridică semne de întrebare asupra modului în care este prezentată situația bugetară a țării.

„Mitul competenței guvernului Bolojan a fost spulberat de Eurostat”, afirmă Peiu, care acuză Executivul că promovează reducerea deficitului fără să ofere publicului o imagine completă a obligațiilor financiare ale statului.

35 de miliarde de lei

 

Potrivit cifrelor invocate de senatorul AUR, deficitul bugetar raportat de Guvern pentru primul semestru din 2026 a fost de aproximativ 41 de miliarde de lei, echivalentul a 2% din PIB. Peiu compară această valoare cu un deficit de 75-76 de miliarde de lei, pe care îl atribuie calculului realizat potrivit metodologiei europene ESA. Senatorul susține că diferența, de aproximativ 35 de miliarde de lei, ar reprezenta plăți pe care statul le-ar fi amânat către furnizori sau instituții publice.

„În vreme ce guvernul comunică oficial un deficit guvernamental pe primele șase luni ale anului de doar 2% din PIB, adică 41 de miliarde de lei, Eurostat comunică, tot oficial, un deficit bugetar de 3,7-3,8% din PIB ( adică 75-76 de miliarde de lei) în aceeași perioadă a anului 2026!

A ascuns guvernul aproape 35 de miliarde de lei? Da și iată cum: guvernul publică, în mod deliberat, numai datele de deficit „pe cash”, adică diferența dintre cheltuielile făcute și veniturile încasate la bugetul consolidat. În schimb, Eurostat publică tot timpul deficitul ESA (European System of Accounts), adică diferența dintre cât s-a angajat să cheltuiască guvernul și cât a încasat!
Practic, pe primele șase luni din acest an, guvernul a întârziat plata a 35 de miliarde de lei, bani pe care îi datorează dar nu i-a plătit furnizorilor sau instituțiilor de stat, conform unor contracte valabile.
Deci, guvernul Bolojan nu a redus deficitul bugetar, ci doar a „uitat” să plătească 35 de miliarde de lei!
Cu alte cuvinte, la finalul trimestrului I aveam un deficit care anualizat ar fi fost 7,4% din PIB, iar la finalul trimestrului II un deficit care anualizat era de 7,8% din PIB! Practic, , Eurostat ne spune că vom avea , la final de 2026, un deficit bugetar de aproape 8% din PIB, fix la fel ca anul trecut!”, explică Petrișor Peiu.

Critica lui Peiu vizează și efectele măsurilor fiscale adoptate de Guvern. Senatorul pune sub semnul întrebării eficiența majorărilor de taxe și a măsurilor care au afectat inclusiv sistemul de educație, în condițiile în care, susține el, cheltuielile publice nu au fost reduse suficient. De aici pornește și comparația cu fostul premier Marcel Ciolacu. Peiu consideră că actuala guvernare riscă să repete practicile pe care le condamna anterior, în ciuda discursului privind competența administrativă și disciplina bugetară.

„Care mai este diferența dintre Ciolacu și Bolojan?”, întreabă senatorul AUR.

Datele Eurostat publicate la 21 octombrie 2026 arată că România a înregistrat un deficit guvernamental ajustat sezonier de 9,2% din PIB în trimestrul al doilea, față de 5,5% în primul trimestru. Este cea mai ridicată valoare din Uniunea Europeană pentru trimestrul analizat.