România intră într-o nouă etapă a dezechilibrelor bugetare. Pentru prima dată de la aderarea la Uniunea Europeană, datoria guvernamentală a depășit pragul de 60% din Produsul Intern Brut, limita de referință stabilită prin Tratatul de la Maastricht pentru statele membre.
Datele publicate de Institutul Național de Statistică arată amploarea fenomenului: în doar un an, datoria publică a crescut cu 158,3 miliarde de lei, ceea ce înseamnă că statul s-a împrumutat, în medie, cu 434 de milioane de lei în fiecare zi.
Depășirea pragului de 60% nu înseamnă doar o bornă statistică. Este un semnal că România se îndepărtează tot mai mult de regulile fiscale europene, în condițiile în care țara se află deja în procedura de deficit excesiv, din cauza unui deficit bugetar care depășește cu mult limita de 3% din PIB impusă de Uniunea Europeană.
Creșterea accelerată a datoriei înseamnă și costuri mai mari pentru bugetul de stat. Cu cât statul se împrumută mai mult, cu atât va plăti mai mult pentru dobânzi, bani care nu mai pot fi direcționați către investiții, sănătate, educație sau infrastructură. Potrivit regulilor europene, statele membre trebuie să mențină datoria publică sub 60% din PIB sau să demonstreze că aceasta scade într-un ritm sustenabil. România se află în situația opusă: datoria continuă să crească într-un ritm alert, iar presiunea asupra finanțelor publice se accentuează.
