Ministerul de Finanțe a publicat proiectul de buget pe 2026, iar prim-ministrul Ilie Bolojan a transmis că documentul trebuie aprobat rapid de Guvern și trimis Parlamentului.
„Ne propunem ca până la sfârșitul săptămânii să fie aprobat de Guvern și trimis Parlamentului pentru adoptare
Guvernul trebuie să reducă deficitul bugetar, să mențină un nivel ridicat al investițiilor, să gestioneze costul ridicat al dobânzilor, să eficientizeze administrația publică și, în același timp, să pună economia pe baze mai sănătoase. Acestea sunt cele cinci mari provocări care definesc bugetul din acest an”, a declarat Bolojan.
Prima provocare expusă de premier este ajustarea deficitului de la 7,7% din PIB (aproximativ 146 miliarde lei) la 6,2% din PIB (127,3 miliarde lei), echivalentul a aproape 19 miliarde lei. „Această ajustare nu este doar un exercițiu contabil al Guvernului. Este un efort al întregii economii și al întregii societăți”, a explicat Bolojan.
Reducerea deficitului presupune decizii dure privind cheltuielile publice, în contextul în care românii resimt deja impactul măsurilor de austeritate aplicate încă de la preluarea guvernării.
Bolojan insistă că investițiile trebuie să fie menținute: „Avem peste 20.000 de investiții în diferite faze, în toate localitățile țării, iar în anii trecuți s-au supracontractat proiecte peste capacitatea normală de finanțare. Prioritară este realizarea investițiilor finanțate din PNRR”. România mai are de atras aproximativ 10 miliarde euro prin PNRR, plus cofinanțări din bugetul de stat. Bugetul de investiții propus depășește 160 miliarde lei (8% din PIB).
Dobânzile reprezintă un alt factor de presiune. În 2026, România va plăti aproximativ 60 miliarde lei, adică 3% din PIB: „Ca termen de comparație, această sumă înseamnă valoarea programului de investiții Anghel Saligny pe cinci ani sau costul construcției autostrăzii București–Pașcani”.
Reducerea cheltuielilor de personal din sectorul public este considerată esențială de Bolojan pentru a păstra investițiile: „Pentru a crea spațiu în buget pentru serviciile publice și pentru a menține investițiile, este necesară reducerea cheltuielilor de personal din sectorul public. Nu va fi un proces ușor”. Bugetul pentru asistența socială rămâne în jur de 250 miliarde lei, iar cheltuielile curente vor fi monitorizate strict.
În ceea ce privește sustenabilitatea economică, Bolojan susține: „Creșterea numărului de oameni activi pe piața muncii, stimularea producției și a exporturilor și susținerea investițiilor private” sunt esențiale pentru stabilitatea economică.
„Reducerea deficitului bugetar presupune decizii dificile privind prioritățile de cheltuire a banilor publici”, spune premierul Ilie Bolojan. În practică însă odată ce ministerele și instituțiile încep să pună în aplicare planurile, povara ajustărilor și a dobânzilor mari va cădea direct asupra românilor. Ce a stat pe hârtie se va simți în viața de zi cu zi: taxe mai mari, prețuri crescute și servicii publice mai restrânse.
Guvernul doar trage linie, iar povara acestor ajustări cade direct în buzunarele cetățenilor.
