Un consilier local arată cu degetul spre cladirile istorice din Centrul Vechi care au devenit pericol public

Intr-o conferinta de presa, consilierul local Lucian Patrascu a atras atentia asupra numarului mare de cladiri istorice din centrul municipiului Brasov care se afla intr-o avansata stare de degradare. Alesul local cere masuri urgente din partea Primariei Brasov, asa cum s-au luat si in alte orase din tara, un exemplu fiind Oradea.

”Vreau să vorbesc despre clădirile din Centrul Vechi, unele cu încărcătură istorică. Dacă în alte oraşe din România, Primăria s-a implicat direct în reabilitarea clădirilor istorice, la Braşov nimeni nu a făcut nimic. Un exemplu este oraşul Oradea care a fost transformat radical.Tot centrul istoric a fost reabilitat. Întrebarea este cum de acolo s-a putut, iar la Braşov, nu?

Braşovul este un oraş cu potenţial fantastic, un oraş turistic, al doilea cel mai vizitat din România. La câţi bani lasă turiştii în municipiu, putem să le oferim şi noi ceva de calitate, să ştim că nu le cad cărămizi în cap atunci când trec pe lângă o clădire.

Spun asta pentru că pe multe clădiri sunt atenţionări de genul ”Atentie, cad tigle”. Am citit la un moment dat un astfel de mesaj, pe un imobil din Piaţa Unirii.

Există cadru legal pentru reabilitarea clădirilor istorice. Actul normativ pentru modificarea şi completarea Legii nr. 153/2011 privind măsuri de creştere a calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor a fost promulgat în iulie 2016. Legea 153/2011 prevede că detinătorii de orice fel ai clădirilor care, prin nivelul de degradare a sistemului de închidere perimetrală, pun în pericol sănătatea, viaţă, integritatea fizică şi siguranţă populaţiei şi/sau afectează calitatea mediului inconjurător, a cadrului urban construit şi a spaţiilor publice urbane sunt obligaţi că, din proprie initiativă, să ia măsuri de realizare a lucrărilor de intervenţie pentru reabilitarea structural-arhitecturală a anvelopei clădirilor.

De asemenea, la solicitarea proprietarilor, administraţiile publice locale pot asigura finanţarea integrală a lucrărilor în anumite circumstanţe, sumele urmând a fi recuperate ulterior din fondul de reparaţii al asociaţiei de proprietari, iar în cazul în care nu pot fi recuperaţi în acest mod, primăriile pot stabili o taxă pentru creşterea arhitectural-ambientală a clădirilor, aplicabilă doar proprietarilor beneficiari. În situaţia în care clădirile reabilitate se vând, primăriile îşi vor recupera banii de la noii proprietari. Cu alte cuvinte, modificarea legii a dat posibilitatea Primăriei Braşov să intervină pentru protejarea patrimoniului istoric al oraşului.

Inclusiv Primăria Braşov poate interveni şi amenda/avertiza pe braşovenii proprietari ai unor astfel de clădiri. De exemplu, Primăria Sibiu are în vedere situaţia imobilelor din centrul istoric care nu sunt îngrijite de proprietarii privaţi. În urmă controalelor în teren Poliţia Locală Sibiu a aplicat în 2016 şi 2017 un număr de 240 de amenzi şi avertismente proprietarilor care nu înţeleg că au obligaţia legală de a-şi întreţine imobilul pentru a nu pune în pericol trecătorii.

La Braşov, din păcate, nu s-a făcut nimic în acest sens. De aceea, voi solicita Primăriei Braşov un raport clar cu situaţia clădirilor istorice din Braşov, dar nu numai. Vreau să văd ce s-a făcut până acum şi care sunt planurile de viitor în ce priveşte reabilitarea clădirilor vechi din zonă centrală. Din ce vedem cu toţii, nu s-a făcut nimic pe acest segment. Nu putem să aşteptăm să se întâmple un accident ca să luăm măsuri.

Clădirile istorice sunt emblema Braşovului şi nimic nu poate înlocui acest lucru. Nici măcar un pod hobanat de o lungime de aproape 500 de metri, cum am văzut că se fac aprecieri. Acela va avea o utilitate certă, de fluidizare a circulaţiei, dar turiştii nu vor veni să-l viziteze  special”, a precizat Lucian Patrascu, consilier local PSD, presedinte interimar al Organizatiei Municipale.

Leave a Reply

%d bloggers like this: