Turismul și creșterea animalelor, baza comunei Vama Buzăului (VIDEO)

Primarul din Vama Buzaului, Tiberiu Chirilas a solicitat presei locale sa devina partenerul comunei in ce priveste promovarea zonei.

”Vă solicit să deveniți partenerii mei și ai comunei Vama Buzăului în ceea ce privește promovarea comunei, din punct de vedere turistic, dar nu numai. Am lucrat o strategie de dezvoltare a localității până în 2021, care trasează două direcţii de dezvoltare a localităţii dezvoltarea turismului și creşterea animalelor, practic tot ce înseamnă această componentă de produse tradiționale care rezultă din activitatea de creștere a animalelor.

Când vorbim de Vama Buzăului ca destinaţie turistică vorbim despre Rezervaţia de Zimbri de la Vama Buzăului. Avem un film minunat, realizat în această iarnă cu toţi zimbrii din rezervaţie. Este un obiectiv turistic care se comportă ca un magnet în atragerea turiștilor. În 2016 au trecut pragul rezervației în jur de 16 mii de persoane. Este un semn că turismul începe să se ”dezghețe” la Vama Buzăului.

Rezervația de zimbri are și scopul firesc, de a salva această specie, de a reda libertății animalele, de unde și necesitatea extinderii cu 80 de hectare a rezervaţiei, ceea ca va face ca în primă fază animalele să treacă printr-o semi-libertate. Avem în plan ca zona Vama Buzăului, poalele Ciucaşului, să fie populate cu această specie, de zimbru

Când spunem Vama Buzăului ca destinaţie turistică, spunem Valea Urlătoarea, Cascada Urlătoarea, este o zonă foarte căutată în sezonul călduros. Pe vale nu vom interveni decât pentru întreținerea drumului și dotarea cu băncuțe, mese pentru turişti, şi colectarea deșeurilor. Ne dorim ca ceea ce înseamnă colectarea și curățenia să fie la ele acasă în comuna Vama Buzăului. Vorbim totuşi de o zonă eco, de o zonă nepoluată, unde poți respira aer curat, găsești liniște, aşa cum îşi doresc o parte din turişti.

Ale obiective turistice sunt traseele de pe muntele Ciucaș. În curând înfloreşte rododendronul, e păcat să nu vezi odată în viaţă muntele înroşit de aceste flori. În luna mai ne dorim să repetăm ceea ce am numit ”Vama Buzăului pe bicicletă”, toți vămășenii, dar și cei interesați, să vină într-o zi anume să se recreeze, să facă mişcare. Lucrăm la calendarul de evenimente al perioadei următoare”, a spus Tiberiu Chirilas, primarul comunei Vama Buzaului.

Mancare traditionala

”Când spunem turism la Vama Buzăului facem referire și la ce punem pe masa turistului care vine la Vama Buzăului. Când vorbim despre produse tradiţionale de la Vama Buzăului mă refer în primul rând la produsele derivate din lapte. Pe de o parte mă bucur pentru că văd potențialul comunei în ceea ce privește creşterea animalelor şi aceste produse derivate din lapte. Pe de altă parte sunt întristat, pentru că aceste produse nu sunt valorificate cum trebuie, nu sunt consumate așa cum ar trebui. Îmi doresc să promovăm împreună atât comuna Vama Buzăului, cât şi produsele tradiţionale, cele derivate din lapte: brânză, caș, urdă, telemea, cașcaval. Dacă acest plan de punere în valoare a produselor tradiţionale nu va reuşi, numeroşii producători din comună vor da înapoi. Ei sunt foarte dezamăgiţi în momentul de faţă. Kilogramul de lapte se colectează acum în comună cu 1,3 lei. Foarte puțin.

 

Vreau să vă dau câteva date, să vedeţi că Vama Buzăului este una dintre localitățile unde creșterea animalelor este importantă în acest judeţ. Avem în jur de 2000 de bovine, peste 14000 de ovine, 300 de exemplare de cabaline, tot cam atâtea capre.

Cum sunt organizati producatorii din Vama Buzaului?

Producătorii din Vama Buzăului sunt organizaţi, din 2010, în Asociația ”Transhumanța Vama Buzăului”.

”Este un brand sub care ne dorim să promovăm toate aceste produse tradiţionale. Brânza de burduf este deja ambalată sub această siglă, cu însemnele Asociației, vrem ca toată lumea să identifice clar aceste produse. Vrem să atestăm ca produse tradiţionale brânza de burduf, caşul, urda, telemeaua şi caşcavalul. Din Asociație fac parte aproape 500 de producători, este și concesionara islazului comunal, care are circa 1800 de hectare, islaz certificat ecologic. Comuna are păşuni de 2010 de hectare, din care aproximativ 1500 hectare sunt eligibile pentru plăţile directe acordate de APIA.

Producătorii au înţeles că trebuie să se asocieze, au înţeles că sunt avantajaţi, devin mai puternici.  Nu întotdeauna producătorii au fost încurajaţi de instituţii ale statului să se asocieze. Primarul a depus toate eforturile să-i strângă în această asociaţie, deşi oamenii încă mai sunt speriaţi de sideeea de colectiv. Împreună au mai mari şanse în efortul lor de a reuşi. Sperăm că producătorii vor reuși să intre pe piață, să valorifice la un preț corect produsele, iar consumatorii să beneficieze de produse de calitate. Brânza pe care o vedeţi se vinde cu 20-25 lei/kg, iar între mai şi septembrie este chiar mai ieftină. Asta şi pentru că nu avem încă această procedură de maturare, de conservare, a brânzei peste iarnă, decât prin congelare. Chiar dacă nu avem această certificare, putem spune liniştit că aceste produse sunt și eco și bio. A apărut această certificare de “Produs montan” pe care vrem s-o obţinem pentru produsele noastre”, a continuat Tiberiul Chirilas.

Gospodarii certificate ecologic

”Avem gospodării certificate ecologic la Vama Buzăului. Anul trecut erau puțin peste 50, după ce, la început, prin 2010 fuseseră 400. Nu au văzut niciun avantaj în a avea această certificare. Nici nu e greu să obții certificarea, de vreme ce Vama Buzăului este  în sine ecologică, vine certificatorul și a controlat gospodăria, ai plătit aproximativ 800 de lei și gata, ai certificarea. Dacă certificatorul ar identifica ceva abateri, de genul folosirii unor substanţe chimice, rolul lui ar fi de a-ţi face nişte recomandări de remediere.

Dacă omul nu simte  pe piață diferența dintre a fi certificat și a nu fi, el va renunța la această certificare.

Am făcut un studiu, atât în privinţa producătorului, inclusiv cu ce aşteptări are, cât şi a consumatorului, ce caută, de unde cumpără în materie de produse tradiţionale, etc.

Producătorul are partea lui de a se pune la punct, în special cu prezentarea produselor. Vămăşeanul nu are în momentul de faţă acel spirit care îl caracterizează pe brănean.

 

Să fim înţeleşi, dacă nu cheltuim mai mulţi bani pentru preţul corect al acestor produse, s-ar putea să ne întâlnim cu toţii să dăm banii la medic. E clară involuţia în ceea ce priveşte starea de sănătate a populaţiei, de după 1989.

De ce trebuie să se plângă vămăşeanul că nu are cui vinde mieii de Paşti? A fost nevoie să merg la toate instituțiile, DSV, Primăria Braşov, Administrația Piețelor pentru a mă ruga de acei responsabili să primească şi producătorii din Vama Buzăului să-şi vândă mieii, în timp ce noi mâncăm, poate, miei de import. N-am primit niciun refuz, dar nicio deschidere, o încurajare. Acele instituţii ar fi trebui să-şi deschidă braţele şi să cheme producătorii din toate localităţile.

Vrem ca în fiecare hală din pieţe, să avem colţul nostru, dar şi în magazine standuri ale Asociaţiei ”Transhumanța Vama Buzăului”, pentru ca producătorii să-şi poată vinde aceste produse. Am vrut să scot în evidenţă această lipsă de interes din partea instituţiilor statului. Voi solicita Primăriei Braşov ca Asociaţia să fie primită în Piaţa Sfatului să vândă produsele sale. În plus, din  mai până în septembrie vrem să organizăm un târg al brânzei la Vama Buzăului. Vreau ca acest consumator, care în momentul de faţă are vârsta în jur de 35 de ani (peste  56 de ani doar 3% consumă produse lactate) să aibă unde să ne găsească, să ştie că de acolo poate să-şi cumpere produsele noastre. Vrem ca unii să vină să cumpere brânzeturile chiar pentru întreaga iarnă, să şi le depoziteze singuri. M-aş fi bucurat ca instituţiile de profil să aibă studii precum al nostru, făcute deja, a incheiat primarul.

 

Leave a Reply

%d bloggers like this: