Slană maturată în zeamă de varză și pralinele cu slănină, revelațiile la Târgul din Brașov

Cea de a doua ediție SlanăFest continuă și astăzi, în curtea bisericii de pe strada Iuliu Maniu nr.2. Sâmbătă a fost partea palpitantă a evenimentului, unde cei doritori au venit la un concurs inedit. A fost premiată cea mai bună slănină. Și nu au venit la concurs doar firme de carmangerie, ci și săteni din Brașov, care au dovedit că o slană făcută în casă nu se compară cu nicio delicatesă din galantarele hypermarket-urilor.

Juriul a fost format din dr. Siko Barabasi Sandor – președinte, directorul Direcției Sanitar-Veterinare și Siguranța Alimentelor Covasna, Sebastian Dan – directorul filialei Brașov a Asociației Culturale Euro Est Alternativ (ACEEA), Kokoksi Hajnal – câștigătoare ediției 2018 a Slană Fest Brașov și Koszta Istvan, din partea gazdelor.

„Evenimentul SlanăFest este conceput pentru a aduce un omagiu acestui aliment de bază a ţăranilor din Transilvania, slănina, ignorat pe nedrept în ultima perioadă, dar readus în atenţia consumatorilor de nutriţionişti renumiţi. Aceştia recunosc meritele slăninii în menţinerea imunităţii organismului, dar şi în alimentaţia echilibrată în timpul iernii”, a afirmat dr. Siko Barabasi Sandor.

Chef Sebastian Dan a ținut să precizeze că promovarea produselor tradiționale este o obligație morală a tuturor bucătarilor profesioniști, iar gastronomia fiecărui popor face pate din zestrea culturală a unei țări.

„Un bucătar este asemenea unui pictor. Și unul și celălat pleacă de la o pânză albă, respectiv o farfurie. În urma talentului fiecăruia, rezultatul final este o operă de artă. Este îmbucurător faptul că alimentele tradiționale nu numai că nu au fost date uitării, ci de câțiva ani au o căutare tot mai mare în rândul românilor. Ar trebui ca autoritățile atât la nivel național, cât și administrațiile publice locale să înțeleagă acest trend și să creeze oportunități și facilități pentru comercializarea alimentelor tradiționale, realizate în gospodării, care trebuie să facă față fenomenului de globalizare și uniformizare alimentară. În plus, trebuie remarcat efortul maeștrilor bucătari de a realiza elemente de fine-dining cu alimente tradiționale, în cazul de față slănina, cazul lui Marinel Dima, care a prezentat o ruladă de slănină cu pastă de jumări sau mici sfere din pastă de slănină învelite în mantie de pastă de măsline, ceapă cu fulgi de chili sau verdețuri proaspete”, spune reprezentantul ACEEA Brașov.

Cea mai bună slănină, în urma jurizării, a fost desemnată cea adusă de Halmagy Csaba. Secretul acestuia ne-a fost dezvăluit: în procesul de preparare, după ce este ținută slănina crudă șapte zile la sare, este lăsată să se odihnească încă trei zile în zeamă de varză, apoi dată la vânt să se zvinte și pusă la afumat. Locul secund i-a revenit unui sătean din Budila, Csiki Kalman, iar locul trei unuia din Apața, Lasazlo Attila.

Continuare pe newsbv.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *