Și USR Brașov dezabrobă modul în care Consiliul Județean Brașov ia decizii cu privire la proiectul aeroportului

USR Brașov atrage atenția asupra modului în care marile partide politice reprezentate la nivelul Consiliului Județean Brașov se raportează la proiectul aeroportului, luând decizii netransparente sau cu o transparență fictivă, referitoare la această investiție.

Consiliul Județean Brașov a sărit intenționat pașii de transparență atunci când a decis, printr-o Hotărâre adoptată ca punct suplimentar pe ordinea de zi, să continue pe cont propriu proiectul aeroportului, sau când a decis, printr-o hotărâre publicată cu mai puțin de 24 de ore înainte de ședință pe site-ul instituției, să acceseze un credit în valoare de 200 de milioane de lei, din care 155 pentru finanțarea unor lucrări la Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav. Niciunul dintre proiectele de hotărâre nu a fost adus la cunoștința publicului înainte de a fi supus aprobării plenului, iar deciziile nu au fost precedate de dezbateri publice, deși ambele sunt chestiuni de interes major pentru comunitatea brașoveană“, a declarat deputatul USR Brașov, Tudor Benga.

Astfel, Consiliul Județean Brașov nu a respectat prevederile Legii administrației publice locale, trecând peste principiul de informare prealabilă a cetățenilor, din oficiu, asupra problemelor de interes public și asupra proiectelor de hotărâre ce urmează să fie aprobate în plen.

Deputatul Tudor Benga: „Având în vedere importanța acestui subiect, în 29 ianuarie am trimis  solicitări oficiale de informații către Consiliul Județean Brașov, pentru că este important să avem răspunsuri scrise. Scepticismul meu este ancorat în trei puncte: 1) anumite cifre din studiul de fundamentare ce îmi par nerealiste și cărora nu le cunosc sursa, 2) jongleria cu ordinea de zi a ședinței de plen a Consiliului Județean din 30 decembrie și 3) diversele declarații și poziționări publice ale principalilor actori politici locali”.

 1) Cifrele din studiul de fundamentare: Anexa 2 a Scenariului 1 utilizează un excedent bugetar aiuritor de mare, aproape 30 de milioane de euro, aferent anului 2019, în condițiile în care pentru anii 2018 și 2020 sunt prevăzute excedente mult mai mici – 4.95 milioane euro în anul 2018 și 4.190.708 euro în anul 2020.  „Eu am solicitat Consiliului Județean un răspuns privind modul în care a fost stabilit excedentul din anul 2019. Având în vedere că, de regulă, veniturile proprii ale Consiliului Județean sunt în jur de 30 de milioane de euro, prin modul în care a fost construit Scenariul 1 se pleacă de la ideea că nu vor fi cheltuieli. Întrebarea mea este dacă cei de la Consiliul Județean au oferit acel excedent sau a fost stabilit de consultant. Atâta vreme cât nu avem niște explicații clare vis-a-vis de acel excedent, ne putem gândi la orice, inclusiv la fraudă. Și Scripcaru și Veștea spun că Județul Brașov este una dintre victimele «Revoluției fiscale» și nu vedem cum ne-ar fi mai bine în 2019. Dacă acel excedent nu are o fundamentare, atunci se pune întrebarea: Scenariul I mai stă în picioare?”, a declarat deputatul USR Tudor Benga.

2) Organizarea ședinței de plen a Consiliului Județean: Pe ordinea de zi aprobată prin Dispoziția nr. 32 din data de 25 ianuarie 2018, privind convocarea ședinței de plen din data de 30 ianuarie 2018, nu era menționat  proiectul de hotărâre privind aprobarea finanțării  din fonduri publice și alte surse, precum și a construirii de către Consiliul Județean Brașov a obiectivului de investiții „Aeroport Internațional Brașov Ghimbav”, până la darea în folosință a acestuia. De asemenea, în data de 29 ianuarie, când ședința a fost  anunțată pe pagina de Facebook a Consiliului Județean Brașov, agenda ce o însoțea nu includea nimic referitor la proiectul aeroportului. Proiectul de hotărâre a fost introdus pe ordinea de zi la secțiunea „Propuneri plen”, adică la puncte suplimentare. „Faptul că ședința s-a anunțat pe ultima sută de metri, că s-a acționat la limita regulamentelor, toate aceste trucuri nu sunt de natură să genereze încredere”, a mai spus Tudor Benga.

3) Despre declarațiile actorilor politici locali:  Atât Adrian Veştea, cât și George Scripcaru deplâng, în declarații repetate, tăierile masive de buget suferite de Brașov în urma „Revoluției Fiscale”, dar amândoi susțin, totodată, că se vor găsi soluții. Primul anunță ferm intenția Consiliului Judeţean de a finaliza aeroportul de unul singur, deși nimic nu sugerează capacitatea Consiliului Judeţean de a susţine proiectul din punct de vedere financiar. Cel de-al doilea ia act de acest lucru fără niciun comentariu, deși își anunțase repetat disponibilitatea de a se alătura proiectului. Între timp, vectorii de comunicare PSD Brașov dau declarații prudente și generale, în timp ce primarul PSD de la Ghimbav este atacat pentru că ar pune bețe în roate proiectului prin intermediul unor avize.

Fiecare câștigă ceva, atât la nivel de resurse, cât și la nivel de muniție politică, pentru următoarele campanii electorale. PNL (Adrian Veștea) câștigă controlul pe modul în care se vor cheltui banii alocați aeroportului, dar menține supape de a arunca pisica în curtea PSD-ului, fie prin presupuse piedici procedurale (precum cea de la primăria Ghimbav), fie prin acuza de lipsă de finanțare de la guvern. PDL (George Scripcaru) securizează controlul pe bugetul și plafonul de îndatorare al Primăriei Brașov, unde o eventuală asociere pentru aeroport ar fi pus presiune semnificativă. În fine, PSD-ul (Marius Dunca) câștigă și el în primul rând politic, exploatând faptul  că Adrian Veştea și-a asumat că face singur aeroportul până în 2020.

Mai câștigă însă ceva, și aici pare a fi cheia de boltă a aranjamentului. Conform Hotărârii de Consiliu Județean, fie operarea ar urma să fie realizată de Consiliul Județean Brașov (scenariul nr. 1), fie această activitate va fi concesionată unui operator privat, care ar urma să realizeze investițiile în dezvoltarea și extinderea ulterioară a aeroportului (scenariul 4.3). Adică aeroportul e construit pe bani publici, iar ulterior este concesionat pentru operare unui operator privat, al cărui mare susținător este de niște ani buni consilierul județean Ionel Spinean, reprezentantul PER, puiul politic local al PSD-ului. Și zic că aici e cheia de boltă a aranjamentului, pentru este foarte posibil ca finalizarea  aeroportului și darea sa în operare către un concesionar privat să nu se poată încheia separat una de alta, lăsând din nou proiectul la discreția Bucureștiului. Și asta pentru că cifrele, cel puțin pe hârtie, nu se leagă. Studiul de fundamentare dă scenariul 1 ca fiind valid financiar și astfel avea acoperirea legală pentru a-l aproba în CJ. Însă cele 155 milioane de lei nu acoperă costurile previzionate. Ceea ce mă duce momentan la concluzia că, de fapt, calculul este că diferența va fi acoperită de la centru, în baza unui troc politic care să includă concesionarul agreat de PSD”, a mai spus Tudor Benga.

Presupunând că ar merge șnur și se finalizează aeroportul, se creează trei vulnerabilități majore pentru finalizare. Prima vulnerabilitate ține de costuri:  există un risc uriaș de bani cheltuiți aiurea, înainte ca un ochi al Comisiei Europene să filtreze construcția financiară. Nu uitați cum s-au umflat în timp costurile pistei. A doua ține de reglementările privind ajutorul de stat: nu e clar cum va privi Comisia Europeană combinația celor două scenarii și dacă va valida sau nu abordarea. A treia ține de finanțare și de capriciu politic: CJ Braşov nu va avea de fapt banii pentru finalizare pe cont propriu şi va ajunge în final să stea tot cu căciula-n mână la București, care  va putea oricând să se prevaleze fie de master plan, fie de alte artificii tehnice pentru a zice nu”, a mai afirmat deputatul USR, Tudor Benga.

„Nu privilegiez o variantă în fața alteia, ci solicit un mod de lucru care să nu ne lase la mâna Bucureștiului. Nu cred că CJ Brașov are toți banii să facă aeroportul, dar dacă banii există, aștept ca cineva să îmi explice în detaliu, cu pixul în mână. Din punctul meu de vedere, Consiliul Județean Brașov vrea să forțeze mâna Centrului să dea bani pentru a încheia, însă nici Centrul nu are baza legală  deocamdată.  Cred că singura variantă ca să se termine cu fonduri locale este asocierea, pentru că resurse financiare există și la Municipiul Brașov, și la Consiliul Județean Covasna, și la Municipiul Sfântu  Gheorghe. Dacă mergem pe această variantă de asociere, cred că acum este momentul să lansăm notificarea către Comisia Europeană, pentru a ne asigura că mai târziu nu vom fi acuzați sau amendați pentru ajutor ilegal de stat”, a încheiat deputatul USR Brașov, Tudor Benga.

Informații suplimentare: 
Potrivit Legii 215/2001 a administrației publice locale, „în cadrul procedurilor de elaborare a proiectelor de acte normative, autoritatea administraţiei publice are obligaţia să publice un anunţ referitor la această acţiune în site-ul propriu, să-l afişeze la sediul propriu, într-un spaţiu accesibil publicului, şi să-l transmită către mass-media centrală sau locală, după caz. Autoritatea administraţiei publice va transmite proiectele de acte normative tuturor persoanelor care au depus o cerere pentru primirea acestor informaţii”- (art. 7.1).  „Anunțul referitor la elaborarea unui proiect de act normativ va fi adus la cunoştinţa publicului, cu cel puţin 30 de zile lucrătoare înainte de supunerea spre avizare de către autorităţile publice. Anunţul va cuprinde: data afişării, o notă de fundamentare, o expunere de motive, un referat de aprobare privind necesitatea adoptării actului normativ propus, un studiu de impact şi/sau de fezabilitate, după caz, textul complet al proiectului actului respectiv, precum şi termenul-limită, locul şi modalitatea în care cei interesaţi pot trimite în scris propuneri, sugestii, opinii cu valoare de recomandare privind proiectul de act normativ“ .  – (art. 7.2).

9 februarie 2018
Uniunea Salvați Romania – filiala Brașov

Leave a Reply

%d bloggers like this: