”Educația pentru sănătate” -disciplina obligatorie in orarul fiecarui elev

„Efort de țară pentru generații mai sănătoase”


Nerespectarea unor reguli elementare de igienă poate duce la propagarea mai rapidă a unor boli contagioase. Aşa s-ar fi putut întâmpla şi în cazul meningitei semnalate la Braşov zilele trecute. În cadrul anchetei epidemiologice realizate cu această ocazie, medicii braşoveni au constatat, printre altele, că adolescenţii suspecţi de îmbolnăvire nu-şi aeriseau regulat propria cameră, şi nu doar că fumau şi consumau alcool, dar făceau acest lucru din aceleaşi sticle, şi din aceeaşi ţigară etc. Mai mult, unii nu erau informați ori conștienți despre utilitatea acestor deprinderi.

Nu doar boli transmisibile şi alte afecţiuni grave ar putea fi evitate, dar şi sarcini la vârste fragede sau obezitatea. Elevii ar fi putut deprinde și înțelege aceste lucruri la ora de „Educația pentru sănătate”, dacă aceasta ar fi făcut parte din orarul lor. Sănătatea se educă, nu doar se menţine, susţine deputatul braşovean Roxana Mînzatu.

 

Sunt tot mai multe semnale de alarmă care arată că educația pentru sănătate ar trebui să fie oră obligatorie în orarul fiecărui elev. Chiar părinții brașoveni reclamă că nu e suficient ca această oră să fie opţională, pentru că astfel doar 6% dintre elevi au ajuns să urmeze această materie în ultimii ani. Sunt cercetări din care reiese clar că copiii cu obiceiuri sănătoase sunt mai atenți la ore și obțin performanțe mai bune la materiile importante pentru ei. Aceasta este și opinia exprimată de cei 90 de participanţi la dezbaterea pe tema educației pentru sănătate în școală pe care am organizat-o la Braşov, în 26 mai 2017 cu participarea factorilor interesaţi: părinţi, profesori, medici, autorități publice, societate civilă, mass-media”, a declarat parlamentarul PSD.

 

Deputatul aduce şi alte argumente pentru necesitatea orei de educație în fiecare școală, în fiecare an de studiu. Potrivit statisticilor de la nivel european, în 2015, România se afla pe primul loc în UE la numărul de mame cu vârsta de 15 ani, 1574. La fel şi în cazul celor care născuseră la vârsta de 16 ani, 2906. Alte date, publicate de INS relevă faptul că tot în 2015, în cele aproape 5500 de unităţi şcolare nu erau decât 1735 de cabinete medicale şcolare pentru mai bine de 1,71 milioane de elevi din învăţământul preuniversitar.

 

26,75% dintre copiii de opt ani din România sunt supraponderali sau obezi. Iată încă un argument pentru ca ”Educația pentru sănătate” să fie oferită tuturor elevilor și căreia dascălii, comunitatea, părinții să îi acorde, până nu e prea târziu, toată atenția cuvenită. La şcoală, unde copiii petrec mare parte din ziua lor activă, ei pot înțelege teme importante precum utilitatea mișcării, a sportului, a unui stil de viață activ, despre alimente bune pentru sănătate și efectele devastatoare ale alimentației greșite, efectele negative ale fumatului, consumului de alcool sau droguri etc. Riscurile stilului de viață pe care cei mici îl preiau ca model le poate dăuna extrem de grav dacă nu venim cu măsuri de compensare în școală. După dezbaterea locală avută în comunitate, am pornit dialogul cu ministerele care au rolul de a include ora de ”Educație pentru sănătate” în programa școlară obligatorie, dar care pot sprijini școala în a forma generații de viitori adulți cât mai sănătoși fizic, mental și spiritual -respectiv Ministerul Educației Naționale, Ministerul Sănătății și Ministerul Tineretului și Sportului. Avem toate motivele să facem un efort de țară pentru acest deziderat”, declară Roxana Mînzatu.

 

Leave a Reply

%d bloggers like this: