DUPA 5 ANI DE ZILE CURTEA DE APEL BUCURESTI INCHIDE DEFINITIV INSOLVENTA HIDROELECTRICA

Dupa aproape 5 ani de zile de la deschiderea procedurii de insolventa a Hidroelectrica, Curtea de Apel Bucuresti a pronuntat decizia nr. 125 din 30 martie 2017 in dosarul 22456/3/2012* prin care a inchis definitiv procedura insolventei celui mai important producator de energie din Romania.

 

Situatia dezastruoasa in care se gasea Hidroelectrica la momentul formularii cererii de deschidere a procedurii, avand pierderi cumulate de peste 170 milioane Euro in exercitiile financiare 2011 – 2012, datorii de peste 1,1 miliard Euro si o trezorerie neta negativa de 782 milioane lei, s-a datorat unui cumul de factori care au fost relevati de administratorul judiciar in Raportul privind cauzele si imprejurarile insolventei Hidroelectrica.

 

La data deschiderii procedurii insolventei, Hidrolectrica era parte intr-un numar de 11 contracte bilaterale de furnizare a energiei electrice, extrem de paguboase pentru societate si care nu puteau fi incetate de Hidroelectrica datorita clauzelor extrem de dezavantajoase. Aceste contracte bilaterale au generat in perioada 2006-2012 o pierdere financiara de 4.874.746.999 lei (aproximativ 1,100,000,000 EUR). Toate aceste contracte erau prelungite prin acte adiţionale mult anterior datei de expirare (cu aproximativ 5 ani înainte), ajungându-se la situatia in care, cele mai importante contracte din punct de vedere al cantitatii de energie livrata (7.222.305 MW cantitate livrata in 2011 dintr-un total de 12.891.972 MW livrati prin contracte bilaterale, reprezentand deci o pondere de aproximativ 56%) cum erau cele incheiate cu Energy Holding, Alpiq RomIndustries, Alpiq RomEnergie si Alro SA, sa fie prelungite pana in anul 2018 sau chiar 31.12.2019.

 

O alta cauza a insolventei au reprezentat-o contractele de intrajutorare in care Hidroelectrica era parte si care aveau ca obiect cumpararea energiei de la alti producatori, mai scumpi (Nuclearelectrica, Termoelectrica, Complexul Energetic Turceni, Complexul Energetic Rovinari, Electrocentrale Deva). In perioada 2009 – 2011 Hidroelectrica a cumparat energie la un pret mediu de achizitie de 153 lei/Mwh de la Nuclearelectrica şi 215 lei/Mwh de la producătorii în centrale termoelectrice, in conditiile in care in contractele bilaterale pretul de vanzare al energiei electrice se situa in jurul valorii de 130 lei/MWh, inregistrand astfel o pierdere de 137 milioane Euro doar in cei 3 ani.

 

De asemenea, la data formularii cererii de deschidere a procedurii insolventei, Hidroelectrica inregistra cheltuieli enorme cu personalul, pentru anul 2011 cheltuiala fiind de peste 100.000.000 Euro, in conditiile in care anul 2011 a fost un an secetos si pe cale de consecinta productia a inregistrat o scadere semnificativa (numai 14,71 TWh produsi in anul 2011 fata de 19,85 TWh in anul 2010), tradusa intr-o scadere drastica a unor venituri oricum insuficiente pentru sustinerea activitatii. Cheltuielile cu personalul erau supradimensionate in principal datorita faptului ca veniturile incasate de salariati erau compuse in proportie de doar 41% din salariu, restul de 59% fiind reprezentate de diverse sporuri, prime, ajutoare si alte facilitati.

 

O alta cauza a insolventei a reprezentat-o vanzarea unei parti insemnate de energie la pretul reglementat de ANRE, care nu acoperea costul de productie. In 2011, ANRE a impus un pret de vanzare a energiei electrice pe piata reglementata de 98,4 lei/MWh, in conditiile in care costul de productie a fost in acelasi an 111,82 lei/Mwh. Cantitatea de energie electrica livrata de Hidrolectrica in piata reglementata a fost de 3,87 TWh in anul 2011, respectiv 27% din productia proprie, ceea ce inseamna ca o treime din energia electrica produsa a fost vanduta in pierdere, sub costul de productie cu aproximativ 20%.

 

In conditiile in care nivelul productiei de energie electrica a scazut in mod dramatic datorita conditiilor de seceta de la nivelul anului 2011 si in conditiile in care şi în anul 2012 Hidroelectrica s-a confruntat cu aceleași condiţii de secetă, producția a atins un minim istoric (12 Twh pentru 2012, față de 19,85 Twh în anul 2010). Cu toate acestea, pentru anul 2012 ANRE stabilea un pret al energiei pe piata reglementata de numai 72,27 lei/Mwh, în condiţiile în care costul bugetat era de 125 lei/Mwh, ceea ce a condus la o diferență de 52,73 lei/Mwh (costul fiind cu aproximativ 73% mai mare decât preţul de vânzare). Mai mult, ANRE a sporit obligatiile Hidroelectrica in piata reglementata în anul 2012, de la 4,5 la 5,5 Twh, ceea ce la un preț 72,27 lei/Mwh și un cost de 125 lei/Mwh a condus la o pierdere de cca. 290 milioane lei.

 

Tot din anul 2011, costurile cu apa uzinata au crescut cu 323%, ca efect al aplicarii HG nr. 1202/2.12.2010 privind actualizarea cuantumului contribuţiilor specifice de gospodărire a resurselor de apă. Daca pana în anul 2010 inclusiv, preţul apei uzinate era de 0,26 lei pentru o mie de metri cubi, prin actul normativ mentionat pretul a crescut la 1,10 lei pentru o mie de metri cubi. Cheltuiala cu apa uzinata reprezinta una dintre cele mai importante componente ale costurilor pe care le implica producția de energie electrică (aproximativ o treime din cost) iar faptul majorarii cuantumului contributiei specifice a crescut costurile Hidroelectrica cu 60 milioane Euro in anul 2011.

 

La momentul formularii cererii de deschidere a procedurii insolventei, Hidroelectrica era de asemenea implicata in raporturi contractuale dezavantajoase cu filialele sale, Hidroserv. Totodata, Hidroelectrica sustinea financiar obiective de investitii de amploare, cu componenta hidroenergetica redusa, promovate înainte de anul 1990 de către Ministerul Energiei Electrice şi Consiliul Naţional al Apelor, pentru ca, ulterior, pe baza de acte normative, sarcina finanțării şi finalizării acestora să revină Hidroelectrica împreună cu ministerele de resort. Deși în teorie, contribuția diverselor ministere de resort la finanțarea acestor obiective era o obligație legală, în realitate, Hidroelectrica a ajuns sa finanțeze exclusiv aceste lucrări, deși investiţiile în discuție nu imbunatatesc randamentul activităţii sale de producţie, având cu totul alte scopuri şi finalitate.

La dezechilibrul patrimonial major al debitoarei a contribuit si managementul defectuos, concretizat in decizii manageriale cu impact negativ in poziția financiară și în performanțele Hidroelectrica, cum ar fi stabilirea preturilor in contractele bilaterale sub pretul de cost si prelungirea acestor contracte dezavantajoase.

 

Seceta severă din anul 2011 care a condus la o scădere importantă a cifrei de afaceri și implicit a încasărilor, nu a determinat la nivelul managementului o reacție adecvată în sensul restructurării corespunzătoare a cheltuielilor care să țină cont de aceste aspecte. Mai mult, anumite cheltuieli, printre care și cheltuielile cu personalul, au avut o evoluție crescătoare care nu numai că prin ele însele au condus la datorii pentru stingerea cărora erau necesare ieșiri de numerar, dar au creat și consecințe fiscale majore.

 

Masurile de eficientizare luate in procedura de insolventa au condus la revirimentul companiei de stat. Dupa doar un an de insolventa Hidroelectrica anunta in anul 2013 un profit de 202 milioane Euro si in anul 2014 un profit record de aproape 300 milioane euro, reusind in acest interval de timp sa-si reduca datoria cu 82 %, respectiv de la 4,3 miliarde lei la 775 milioane lei.

Dupa ce in iunie 2013 Tribunalul Bucuresti a inchis procedura insolventei prin sentinta nr. 6482/26.06.2013, constatand ca Hidroelectrica si-a achitat datoriile din planul de reorganizare propus si implementat de administratorul judiciar, in februarie 2014 Hidroelectrica a reintrat in insolventa, urmare deciziei 456 pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti. Hidroelectrica devenise la acel moment o companie profitabila, singurul motiv pentru reintrarea in insolventa fiind judecarea pe fond a contestatiilor traderilor de energie, ale caror cauze au fost trimise spre rejudecare de catre Curtea de Apel Bucuresti. Pana la prima inchidere a procedurii insolventei in iunie 2013 administratorul judiciar denuntase toate contractele dezavantajoase pentru Hidroelectrica (inclusiv contractele cu traderii de energie) si renegociase 487 de contracte in care Hidroelectrica era parte.

 

Intoarsa la Tribunalul Bucuresti exclusiv pentru judecarea contestatiilor si actiunilor traderilor, procedura insolventei a continuat cu o lupta acerba in instanta intre traderi si Hidroelectrica, miza fiind 3,2 miliarde lei pe care traderii le solicitau cu titlu de despagubiri de la Hidroelectrica pentru denuntarea contractelor de vanzare energie.

 

Pentru recapatarea privilegiilor din contractele bilaterale, traderii au actionat Hidroelectrica in instanta in peste 200 de litigii – contestatii la tabelul de creante, actiuni in despagubiri, opozitii la deschiderea procedurii, contestatii impotriva denuntarii contractelor de catre administratorul judiciar, recuzari, stramutari, contestatii in anulare. Toate cauzele au fost respinse de toate instantele, inclusiv de Inalta Curte de Casatie si Justitie, in aproximativ 5 ani de litigii.

 

„În perioada 2013-2016 HIDROELECTRICA a raportat un profit cumulat de 1 miliard euro și o EBIDA anuală de 500 milioane euro. În insolvență, valoarea de piața a companiei s-a dublat de la 2 miliarde de euro în 2012 la 4 miliarde de euro în 2016. Insolventa Hidroelectrica a consemnat o premiera absoluta si anume plata integrala a creantelor la valoare nominala.

 

Insolventa Hidroelectrica a rasturnat eterna paradigma ca statul este un prost administrator. Si companiile statului pot sa genereze incredere, stabilitate si profit daca managementul acestor companii este incredintat unor oameni recomandati de competente profesionale, capabilitati manageriale, moralitate si nu exlusiv de carnetul de partid. Companiile statului administrate corect si eficient pot sa reprezinte veritabile motoare de crestere economica si piloni  de stabilitate sociala. Insolventa Hidroelectrica a facut istorie. A aratat o cale extrem de eficienta, desi dureroasa in costuri sociale, pentru toate companiile aflate in dificultate in efortul de a-si restructura business-ul, de a-si creste competitivitatea intr-o piata concurentiala.

 

Fiind inchisa procedura insolventei, se intra in linie dreapta in procesul de listare a Hidroelctrica. In conditiile in care guvernul va schimba metodologia de privatizare, vanzarea de catre statul roman a unui pachet de 15% va aduce in trezoreria Ministerului de Finante aproape 1 miliard de Euro, suma ce-i va permite guvernului sa se incadreze in tinta de deficit bugetar de 3 % , asumata pentru 2017” a declarat av. dr. Remus Borza coordonatorului procesului de reorganizare al Hidroelectrica si practician coordonator al EURO INSOL pana in ianuarie 2017.

 

BIROUL DE PRESA AL EURO INSOL

Leave a Reply

%d bloggers like this: