Dezbatere publică pe tema termoficării la Primăria Brașov. Ce s-a discutat? (VIDEO)

Premiera! Joi, in sala de consiliu a Primăriei Municipiului Brașov, a avut loc o dezbatere pe tema termoficarii. Scopul a fost obținerea unor puncte de vedere asupra proiectului de lege pentru completarea Legii 325/2006 privind serviciul public de alimentare cu energie termică. La dezbaterea publica a participat președintele Comisiei pentru industrii și servicii din Camera Deputaților, deputatul Iulian Iancu și o parte a membrilor acesteia. De asemenea, la dezbatere au fost invitaţi reprezentanţi ai Ministerului Dezvoltarii Regionale, Administratiei Publice si Fondurilor Europene, ai autorităţilor de reglementare în domeniu, administraţiei locale, asociaţiilor de proprietari, ai unor agenţi economici.

Precizam ca de ”vina” pentru aceasta dezbatere au fost parlamentarii brasoveni, Mihai Mohaci si Roxana Manzatu. 

Mihai Mohaci, deputat, membru  Comisia  de industrii și servicii „Am dorit să aduc comisia aici pentru că anul trecut Braşovul s-a confruntat cu probleme în alimentarea cu apă caldă şi căldură. Pe masa de lucru se află Legea 325 de alimentare cu energie termică. Este o lege importantă, o lege care vine să prindă anumite amendamente care să ajute sistemul centralizat de termoficare pe care trebuie să-l regăsim în toate oraşele şi municipiile. Este singurul sistem bun din punct de vedere al eficienţei energetice şi al preţurilor, este mult mai avantajos decât sistemul individual. Vrem să colectăm mai multe puncte de vedere pentru a discuta tehnic mai multe probleme. Discutăm, de la partea de producţie, aici incluzând şi o componentă pe partea de biomasă, pentru că nu poţi să te bazezi doar pe gaz, până la distribuţie şi abonaţi. Dacă avem măiestria de a culege informaţiile cele mai utile, va rezulta un act normativ în interesul cetăţeanului, dar şi în interesul municipalităţilor”

 

Iulian Iancu, deputat, preşedinte Comisia de industrii şi servicii  ”Să nu ai apă caldă și căldură este eșecul suprem al unei administrații, al unui operator în sistem. De acolo, orice altă discuție e inutilă. Toate orașele mari ale României au probleme cu gestiunea apei calde și căldurii. Prin faptul că am trecut de la un sistem de la un anumit fel  de organizare, la altul, lucrurile s-au schimbat  și în acest domeniu. Sistemul a devenit supradimensionat, prin dispariția marilor consumatori industriali.

Este unul dintre cel emai importante servicii ale unei administrații   locale, chiar unul dintre cele mai importante afaceri, care îți oferă locuri d emuncă. Este unul dintre cele mai importante servicii, ne duce la Constituție, la dreptul la  sănătate al cetățeanului din România.Autoritatea locală este cea care, în baza acestei legi, va defini, ce tip de gestiune, ce tip de alimentare, ce tip de subvenție, ce tip de materie primă. La Brașov veți avea o  strategie energetică a acestei municipalități. Odată stabilită, municipalitatea va putea accesa    fonduri europene, sunt deja pachete de finanțare care se adresează în primul rând utilizării   eficiente a energiei în localitate. În premieră vă spun că s-a lansat în februarie un Ghid de oferire a unor sume de la 500 de mii până la 25 de milioane de euro dacă municiplitatea care are un masterplan energetic, o strategie, vine cu un proiect pentru clădirile publice. Pot aplica, de la clădirea Primăriei, a Prefecturii, școli, licee, spitale, etc, într-un proiect comun. Vorbim de 25 de milioane de euro, adică o sumă considerabilă. Vorbim despre oferirea șansei  concurenței la producție, prin această nouă lege. Vedeți, la   această oră suntem captivi unui concept: un producător   transmite energia unei municipalități și o ține automat captivă. Prin lege permitem o concurență între producători, iar soluțiile lor pot fi de a folosi gaze naturale, gunoi, etc., care introduc energia termică în siste, iar de acolo se ajunge la prețuri cât mai bune.

Problema care se pune, este în ce măsură consumatorul mai poate avea încredere? Pentru că s-a ajuns la prețuri care au depășit pragul său de suportabilitate, prin urmare a decis să iasă din sistem, chiar să îndure frigul. Trebuie să vii în întâmpinarea consumatorului și să-i spui ce anume îi oferi pentru ca el să-și recapete încrederea șă să fie convins că el plătește cel mai puțin.

Al treilea rol al legii este să ofere instrumentele legale pentru investitori, pentru ca ei să   găsească acest sistem atractiv. În ce măsură un investitor,   de ordinul a zeci de milioane de euro, ar alege să se implice în Brașov, care e garanția lui că populația plătește, el are încasări? Trebuie să existe, legal, posibilitatea de a-l sprijini pe acest investitor.

În Europa avem mai multe exemple de succes al sistemului centralizat. Dacă la noi, din 325 de sisteme centralizate în tot atâtea localități, au mai rămas 64, în Polonia 89% funcționează în continuare, fără subvenție, doar după regulile de piață.

Danemarca a ales, printr-o lege de acum 40 de ani, și de care nu s-a mai atins nimeni, nicio guvernare, să devină independentă energetic Exemplul cel mai bun e Copenhaga,  oraș în care utilitățile au fost rezolvate altfel. Ele sunt administrate de municipalitate, e o rețea modernă, stație de epuare de ultimă generație, nămolurile rezultate de aici sunt folosite pentru   a produce gaze naturale. Societatea locală nu are profit, acesta este reinvestit în fiecare an.

Miercuri vom avea o dezbatere punctuală în Comisie. Scopul nostru a fost să dăm un semnal autorităților locale că ele sunt factorul cheie.

Încercăm să vedem în ce măsură putem crea o  alternativă la centrala termică individuală, dacă vom intra cu punctul termic în apartament, consumatorul va fi suveran cu ce dorește să aibă din punct de vedere al încălzirii. Cei care au ales centrala termică de apartament  au făcut-o pentru că involuția sistemului, calitatea proastă a serviciului, i-au împins spre această opțiune.

Este momentul să le spunem acestor oameni, că prețul gazelor va cunoaşte o ascendență de la an la an, acum sunt cele mai mici, aveam prețuri impuse administrativ în acest moment. Când ai consumatori captivi, producătorul de gaze va face ce va dori cu ei. Oamenii vor realiza că soluția este întoarcerea la sistemul centralizat,  eficient energetic, cu preţuri mai mici, ei trebuie informați corect și să li se dea alternativa corectă”.

 

Doru Ciocan, preşedinte  ANRSC ”Sistemul centralizat de termoficare trebuie să aibă viitor. El are avantajul de a folosi tot felul de combustibili, producând în același timp și   energie termică, dar și energie electrică. Trebuie să gândim două elemente principale: protecția mediului și protecția sănătății noastre și a clădirilor în care locuim. Ați văzut, săptămâna trecută a avut loc o explozie la Galați, care a deteriorat o clădire, a mai fost un caz mai grav la Bistrița. Diverse surse independente pot pune în pericol oamenii și casele lor. Vă dau un exemplu, de la Constanța, unde o familie de vârstnici a fost nevoită să-și caute o altă locuință. Nu aveau centrală, dar toți vecinii lor aveau. S-au îmbolnăvit, iar analizele făcute au relevat faptul că aveau în sânge de două sau trei ori mai mult carbon decât ar fi normal. În primul rând trebuie să gândim pentru noi, pentru copii noştri, sănătatea noastră, a mediului şi a construcţiilor în care trăim. Şi blocurile cu încălzire individuală, chiar dacă este cu sobe, arată mai urât în timp.

Un ajutor important în reîntoarcerea la sistemul centralizat este fără îndoială accesarea fondurilor din Programul Operaţional Regional 2014-2020. Nu mai e finanţată numai anveloparea blocurilor. Am insistat ca în Ghid să fie trecute instalaţiile de interior, cele de apă caldă, apă rece, electrice, partea comună. Toate sunt cuprinse. Depinde de autoritatea publică locală să depună proiecte pentru aşa ceva”

 

Emil Calotă, vicepreşedinte ANRE ”Participăm la reconfigurarea acestei legi, vom  deveni unicul reglementator în domeniul energiei termice, deja am început, am preluat  deja atribuțiile acestea de la ANRSC.

Conceptul de  bază pe care ne bazăm în reconstrucţia acestei legi se bazează pe cele trei niveluri operaţionale, pe producție, transport și consumatorul final. Acesta din urmă este cel mai important actor pe piaţa de energie. El va fi cel mai afectat de legea privind venitul minim de incluziune.   De la 1 aprilie 2018, ajutorul de locuire, adică subvenţia pe energie termică se dă doar consumatorului vulnerabil, doar pe baza unui contract individual de consum. Aceasta este şi noua filosofie ade furnizare a serviciului, contractul individual. În absența sancțiunilor, prevederile din legea română a eficienței energetice nu se aplică. Era obligație ca până la sfârșitul lui 2016 gradul de contorizare să fie la nivelul fiecărui abonat, fiecare să aibă cel puţin repartitor, dacă nu chiar contor, acest lucru nu s-a realizat. Dacă nu avem instalate cel puţin repartitoare se socoteşte că am plătit ajutor de stat şi vom plăti penalități foarte puternice pentru că nu am comunicat Comisiei Europene acest lucru. De asemenea, fiecare oraș de peste 20 de mii de locuitori era obligat să-și inventarieze potenţialul de încălzire, răcire al populaţie, pe baza consumului casnic şi non-casnic, printr-un studiu, care era esenţa strategiei locale de încălzire.

O formă de susţinere a sistemului centralizat este reabilitarea termică a blocurilor, o alta este accesarea unor bani europeni pentru eficientizarea sistemului termic”.

 



Leave a Reply

%d bloggers like this: