Deszăpezirea și salubritatea, un business de 4 miliarde de lei

Prima zi de iarnă veritabilă a surprins, cum era de așteptat,
autoritățile locale și firmele de deszăpezire, astfel că traficul rutier
era blocat joi dimineață complet în 3 județe, iar Autostrada A2,
cunoscută sub numele de ,,Autostrada meteosensibilă’’ era închisă. În
timp ce România se zbate în zăpadă, firmele de salubritate și
deszăpezire raportează afaceri profitabile, în urma contractelor bănoase
cu autoritățile locale, arată o analiză realizată de firma de
consultanță Frames.

N-a trebuit decât o noapte de ninsoare ca să realizăm cât de vulnerabili
suntem în fața iernii. După câteva ore de ninsoare și viscol,
autoritățile au ales să închidă autostrada București-Constanța și să
blocheze complet traficul în mai multe județe, în loc să intervină rapid
pentru reluarea circulației.
Pentru mediul de afaceri, blocajele provocate de zăpadă generează
pierderi financiare. Aprovizionarea cu bunuri, în special cele
perisabile, devine o misiune imposibilă, iar fluxurile comerciale sunt
stopate, cu consecințe negative la nivelul economiei. Firmele de
transport sunt cele mai afectate. Întârzierile în livrarea mărfurilor,
de exemplu, sunt contabilizate cu penalizări contractuale.

În timp ce economia pierde sume de ordinul milioanelor de euro pe zi din
cauza zăpezii, pentru firmele angajate în activități de salubritate și
deszăpezire (CAEN 3811, 8129), este sezonul în care fac cei mai mulți
bani.

Afacerile din acest sector, care includ salubritatea, deszăpezirea și
deratizarea, vor depăși în acest an nivelul de 4 miliarde de lei, o sumă
dublă față de acum 10 ani.  Dacă în 2010, firmele active în acest sector
raportau un business de 1,92 miliarde de lei, în 2018 se ajunsese, deja,
la 3,78 miliarde de lei. Și profitul companiilor a urmat același trend,
avansând de la 132,8 milioane de lei în 2010 la 297,5 milioane de lei în
2018.
În 2018, datele Frames indicau 2101 firme de profil, față de 849
companii active în 2010.
,,Un business profitabil care ar trebui să se vadă în calitatea
serviciilor prestate, de la salubrizarea orașelor la deszăpezire. Din
păcate, însă, fără utilaje suficiente, personal calificat și un
management eficient al activității, majoritatea firmelor angajate în
salubritate, deratizare și deszăpezire ajung să acționeze prea târziu,
iar exemplul primei ninsori de amploare din 2020 este elocvent pentru
această situație’’, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.

Potrivit datelor firmei de consultanță, firmele din acest sector, dintre
care peste 90% sunt din zona micro, derulează afaceri, în medie, de 1,68
milioane de lei, cu un total de 33.316 angajați, un număr puțin mai mare
decât în 2010 (27.382).

TOPUL FIRMELOR DE PROFIL

Afacerile din acest sector, care includ salubritatea, deszăpezirea și
deratizarea, sunt dominate de câțiva jucători importanți care, de peste
un deceniu, controlează serviciile din zona marilor orașe.  Pe primul
loc se află compania Romprest Service SA, cu afaceri de 233,7 milioane
de lei în 2018, în creștere cu 50,8 milioane față de nivelul din 2010.
Firma raporta, în 2018, ultimul an pentru care există datele financiare
finale, un profit net de 11,8 milioane de lei.

Pe locurile următoare, în topul cifrei de afaceri din 2018, se află
companiile Rosal Grup SA, cu 219,1 milioane de lei, Supercom SA (183,8
mil.lei), Urban SA (148,3 mil.lei), toate cu sediul în București.

Clasamentul este completat de firma Polaris M.Holding SRL din Constanța,
cu afaceri de 145,7 mil.lei, Retim Ecologic Service SA din Timișoara
(110,3 mil.lei), Salubris SA din Iași (70,9 mil.lei), RER Ecologic
Service București REBU SA (57,7 mil.lei), Comprest SA din Brașov (55,3
mil.lei) și RER Vest SA din Bihor (55,3 mil.lei).
Din totalul de peste 2100 de firme la nivel național, cele mai multe
activau în București (331), Constanța (118), Prahova (104), Cluj (105),
Timiș (102), iar cele mai puține în Harghita (16), Covasna (17), Brăila
(18), Călărași și Tulcea (20).
,,Piața serviciilor de salubritate, colectarea deșeurilor, deszăpezire
și deratizare este extrem de fragmentată, cu peste 2000 de companii,
majoritatea microîntreprinderi fără putere financiară și, în consecință,
fără o logistică suficientă. Este o piață controlată de primii 10
jucători, cel mai important și profitabil business fiind cel de
colectare a deșeurilor, salubrizare și deszăpezire a marilor orașe
precum București, Cluj, Iași, Constanța sau Timișoara’’, arată analiza
Frames.

ROMÂNIA METEOSENSIBILĂ

Săptămâna trecută, massmedia relata despre faptul că multe dintre
orașele din țară sunt acoperite de praf. Nu s-a mai intervenit pentru
spălatul străzilor pentru că, bineînțeles, este iarnă și, în teorie, ar
trebui ca zăpada să rezolve problema. A urmat prima ninsoare serioasă și
a apărut problema zăpezii, majoritatea arterelor secundare, a străzilor
de cartier și a trotuarelor devenind impracticabile.

Asta dincolo de problemele de pe rețeaua de drumuri naționale și
județene, 3 județe și A2 fiind complet paralizate de prima ninsoare
serioasă din 2020.

,,Explicația generală, pe care o primim în fiecare sezon hibernal, este
că pe timp de viscol nu se acționează. Dincolo de această situație,
rămân însă semne de întrebare privind modul în care se lucrează după
ninsoare și viscol. Planurile de intervenție sunt înlocuite, în general,
cu închiderea drumurilor și cu un heirupism tipic românesc, în care se
acționează haotic, fără o strategie coerentă de degajare a traficului,
de asigurare a circulației oamenilor și a mărfurilor. Asta dincolo de
activitățile de prevenire care, în multe cazuri, lipsesc cu desăvârșire.
În absența unor strategii de intervenție, România se dovedește a fi, în
continuare, o țară meteosensibilă în care titluri precum ,,Iadul alb’’,
,,Autostrada meteosensibilă’’ și ,,Haos pe drumuri’’ devin subiecte de
breaking-news pe toate  televiziunile’’,afirmă Adrian Negrescu,
managerul Frames.
Cei de făcut? Potrivit analiștilor de la Frames, dincolo de
restructurarea necesară a activității Companiei Drumuri Naționale, este
nevoie de o regândire a contractelor de salubritate  și deszăpezire
încheiate cu firmele de profil.

,,Iarna nu mai este la fel ca acum 20 de ani. Decalajul anotimpurilor,
schimbările climatice cu efectele sale extreme (furtuni, caniculă,
viscol, ger, zăpezi abundente etc.) sunt de natură să ofere argumentele
viabile regândirii strategiilor de intervenție în special în zonele
urbane, cu asigurarea unor servicii adaptate noii realități climatice.
Administrațiile locale trebuie, de exemplu, să găsească soluții să evite
plata, în continuare, a milioane de euro în noiembrie și decembrie unor
firme de profil pentru intervenții în caz de ninsoare, în condițiile în
care au ajuns să fie mici șanse de precipitații’’, a mai declarat
Negrescu.

Analiza companiei de consultanță Frames a fost realizată pe baza datelor
financiare ale societăților active cu COD CAEN 3811 (Colectarea
deșeurilor nepericuloase) și CAEN 8129 (Alte activități de curățenie,
inclusiv măturatul străzilor și îndepartarea zăpezii și a gheții).
Datele prelucrate fac referire exclusivă la firmele care au aceste
coduri principale de activitate și sunt obținute de la Registrul
Comerțului și Ministerul Finanțelor pe baza informațiilor publice
declarate de companii.

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: