Cum sa distrugi 160 de hectare, sau manualul cum sa NU dezvolti un oras

Noul cartier Tractoru, cel dezvoltat in mare verva in ultimii 3 ani, se intinde pe circa 160 – 165 de hectare. Spre comparatie, vechiul cartier Tractoru, blocurile construite de comunisti in jurul unui mic nucleu de case antebelice, ocupa doar 70 de hectare. Iar zona in care dezvoltarea a inceput imediat dupa 1990, cu case unifamiliale (dincolo de strada Bronzului, inspre Vasile Socec, dar si mai incolo) ocupa alte cca 70 hectare, care nu fac parte din cele 160 de hectare despre care vorbesc aici.

Cei care au gestionat dezvoltarea (sau distrugerea) acestor 160 de hectare au fost cei din primarie – in frunte cu maria sa primarul, el este PRIMUL caruia ii revine raspunderea, chiar daca fuge de ea ca dracul de tamaie. Desigur, constructiile au fost ridicate de catre firmele dezvoltatorilor imobiliari, dar coerenta pe orizontala si pe verticala era si este EXCLUSIV in sarcina primariei. Nu dezvoltatorul trebuie sa aiba grija de oras, ci primaria.

In teorie, aceste 160 de hectare erau ca o foaie alba, exact ca panza unui pictor cand se aseaza pentru prima oara in fata sevaletului, pe aceasta suprafata uriasa se putea „desena” orice. Putea iesi o Monalisa, o Cina cea de taina, sau un kitsch in genul tablourilor etern gasibile pe litoral, sau in alte zone cu flux mare de turisti – le stiti, cu apa curgatoare in centru, o casuta cu fum pe cos, muntii in fundal, padure stanga dreapta, ce mai, o frumusete (pentru unii). Sau, varianta la extrema cealalta a Monalisei, putea iesi o mazgalitura oribila, fara cap si fara coada.

Ei bine, ce a iesit vedem cu totii. O crima urbanistica, ce se va transforma in circa 15- 20 de ani intr-o mare problema sociala a orasului, datorita densitatii mari de adolescenti pe o suprafata relativ redusa.

Dar nu despre problemele sociale create vreau sa vorbesc aici, asta va urma intr-o alta postare. Aici vreau sa vorbesc despre greselile FLAGRANTE facute in „dezvoltarea” acestei zone.

Cand ai norocul unei asemenea suprafete total lipsita de orice urma de constructie, practic un camp intins, PRIMUL lucru pe care TREBUIE sa il faci este sa trasezi strazile pe care ai de gand sa le faci acolo. Pentru ca strazile sunt precum arterele si venele corpului omenesc, daca nu ajunge suficient sange la un organ, acela nu functioneaza corect, iar in final moare.  Desigur, pe aceasta zona s-au trasat o sumedenie de strazi – Nicolae Labis si Ioan Popasu de la est la vest, plus altele de la nord la sud. Problema este ca SINGURA artera de legatura cu restul orasului a fost si este strada 13 Decembrie, deci toate aceste strazi, in final, varsa traficul in str. 13 Decembrie.

La un moment dat, acum foarte multi ani, cele doua uzine din zona – Tractoru si Rulmentul, dar si Hodro 2 (mult mai mica decat celelalte) – au murit, iar terenul fostei uzine UTB a fost cumparat de un dezvoltator. Din nou o zona de 80 – 100 hectare pe care trebuiau trasate strazi. Si s-au trasat. Doar ca nici una din strazile din dreapta arterei principale (13 Decembrie) nu se continua in mod firesc, liniar, pe partea stanga a arterei, indiferent din care parte te uiti.

Adica strada 13 Decembrie este parte a unui trafic proiectat „in scarita”, in loc de „transversal”. Astfel, orice masina care pleaca dintr-o zona aflata pe o parte a strazii 13 Decembrie si vrea sa ajunga intr-o zona de pe cealalta parte a acesteia, va trece INEVITABIL prin cel putin 2 intersectii ale str. 13 Decembrie, daca nu chiar 3 intersectii.  Spre exemplu o persoana care pleaca de pe str. V Socec pana la Fan Curier, pe Zaharia Stancu, va iesi din V. Socec in 13 Decembrie (intersectia nr. 1), va merge pana la sensul giratoriu de la intersectia cu str. Indpendentei, unde va face o intoarcere de 180 de grade (intersectia nr. 2), apoi va merge din nou pe 13 Decembrie pana la sensul giratoriu de la Coresi, unde o va lua pe Z. Stancu (intersectia nr. 3). Asta in conditiile in care totul se putea rezolva prin trecerea unei singure intersectii – spre exemplu daca Zaharia Stancu se prelungea inspre cartierul Tractoru. La fel este si in cazul strazilor N. Labis si Ioan Popasu, nici una nu se prelungeste dincolo de strada 13 Decembrie. Singura strada care traverseaza liniar strada 13 Decembrie, pe toti cei 2,7 km ai acesteia, de la Faget pana la podul peste Timisul Sec, este strada Independentei (numita str. Turnului pe partea dinspre fosta uzina UTB). Si ghici ce? Este EXACT punctul unde se blocheaza strada 13 Decembrie ZILNIC!!!

Le-am explicat decidentilor din primarie (primarului si viceprimarului responsabil de strazi) ca prelungirea bulevardului Zaharia Stancu dincolo de str. 13 Decembrie, apoi legarea lui cu str. Vasile Socec,   ar fi redus volumul de masini din sensul giratoriu de la Lidl, contribuind astfel mult mai mult la fluidizarea traficului decat largirea strazii 13 Decembrie la 3 benzi pe sens, dar am vorbit cu peretii. Largirea 13 Decembrie la 3 benzi pe sens nu va face decat sa duca mai multe masini, mai repede, in exact acelasi sens giratoriu sufocat de la Lidl, cu urmarea ca acesta se va bloca si mai tare.

Timpul va arata cine a avut dreptate, eu sau ei. Doar ca totul se va intampla pe timpul, nervii si frustrarile noastre, ale simplilor cetateni.

Cealalta aberatie gandita in primarie se cheama podul hobanat de peste calea ferata in zona Salii Sporturilor, dar despre acest pod si despre celelalte greseli flagrante facute in distrugerea celor 160 de hectare, in postarile ulterioare.

Șerban Șovăială-consilier local independent

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: