Smiley face

Automatele stradale de cafea: un compromis preț-calitate

Automatele de cafea au devenit omniprezente. La colț de stradă; în sălile de așteptare; în supermarketuri și clădiri de birouri; în școli sau săli de sport. Sunt la îndemână, ieftine, ușor de folosit, cu opțiuni și combinații pentru toate gusturile. Nu e ca la Ritz, dar e un compromis de succes pentru navetiști, bicicliști și în general pentru omul grăbit și fără pretenții de delicatețuri și etichetă.

Frustrările apar atunci când, după ce ai introdus banii, aparatul îți scuipă o zeamă incoloră. Sau a rămas fără zahăr, capac sau linguriță de mestecat. Sau, versiunea hardcore când aparatul nu mai face nimic dar nici nu mai vrea să-ți dea banii înapoi – fie pentru că nu vrea, fie pentru că nu are pur și simplu buton de RESET sau REST. Unele aparate au un număr de service, dar mă îndoiesc că vom aștepta până apare o mașină de depanare, cu sirenă și girofar. Oftezi și pleci mai departe, bombănind.

Normal ar fi ca aparatul să se închidă cuminte, din timp, când nu mai are ce îi trebuie. Cerem prea mult? Așteptăm versiunea îmbunătățită…

 

Adrian Tatu

Leave a Reply

%d bloggers like this: